Licitația de 600.000 de euro pentru asigurarea serviciilor de pază la Universitatea din Craiova s-a soldat cu un imens scandal între firmele NPG și Civitas. Câștigătoarea NPG este acuzată că nu a respectat câteva cerințe tehnice obligatorii din caietul de sarcini și că prețul oferit este neverosimil de mic. Potrivit IGPR, la data licitației NPG nu avea aviz pentru intervenții la obiectivele Universității de la Severin și nici mașini proprii pentru transportul de valori. Scandalul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Craiova. Mai multe amănunte în cele de mai jos.
În data de 24 octombrie 2017, Universitatea din Craiova (UCV) a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) procedura de achiziție a serviciilor de pază. Valoarea estimată a contractului era de 2,86 milioane de lei (616.000 de euro) fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. Prețul estimat a permis instituției să aleagă procedura simplificată de achiziție, prin cererea de oferte de la societățile de profil. Cinci firme și asocieri de firme au depus oferte până la data-limită de 6 noiembrie 2017. Printre ofertanți, s-au numărat și asocierile de firme Protect NPG Pază SRL – Protect NPG Intervenții SRL și Civitas PSG SA – Civitas DIR SRL. Câștigătoare a fost declarată oferta firmelor din grupul NPG, cu prețul de 2,4 milioane de lei (515.000 de euro) fără TVA.
La NPG, concediul este „negociabil“…
Nemulțumit de rezultatul licitației, grupul de firme Civitas a depus o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), în care acuză câștigătorii că nu au respectat caietul de sarcini prezentat de UCV.
În primul rând, Civitas spune că prețul foarte mic oferit de NPG este imposibil de justificat, deoarece el nu poate acoperi nici măcar cheltuielile cu salariile agenților de securitate, dacă se respectă legislația în vigoare referitoare la salariul minim, plata orelor suplimentare, a zilelor libere, concedii, angajarea de către firmă a unui procent de persoane cu handicap etc. Organizatorul licitației s-a apărat, susținând că a solicitat NPG detalierea ofertei făcute (12 decembrie 2017). Printre altele, firma a declarat că și-a calculat un profit de doar 0,01% și că a „negociat“ cu salariații ca în anul 2018 să-și ia doar câte 14 zile din concediu, restul de 7 zile urmând să fie acordat în 2019 (!). Specialiștii consultați de GdS spun însă că aceasta este doar o șmecherie folosită pentru a scădea artificial costurile cu salariații, concediul de odihnă nefiind „negociabil“. Conform Codului Muncii (art. 144, alin. 2), „dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, iar „durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare“ (art. 145, alin. 1). Potrivit legii, „concediul de odihnă se efectuează în fiecare an“ (art. 146, alin. 1), acordarea de zile din concediu în anul următor fiind doar o situație de excepție. În cazul în care salariatul, „din motive justificate“, nu-și poate efectua integral concediul, el și-l poate lua într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediu (art. 146, alin. 2). Un document care să limiteze din start concediul anual al salariaților ar fi nu numai lovit de nulitate, dar și ilegal, spun specialiștii consultați de GdS. Surprinzător însă, justificarea prețului oferit de NPG a fost acceptată de comisia de licitație.
Legislația în domeniu, foarte strictă
În al doilea rând, Civitas acuză nerespectarea unor cerințe tehnice din caietul de sarcini. Pentru contextualizare, facem câteva precizări referitoare la legislația în domeniu. Actul normativ care reglementează activitatea societăților de pază și protecție este Legea nr. 333/2003. Firmele de profil execută serviciile cu pază umană și sisteme electronice de alarmare împotriva efracției. Obiectivele supravegheate sunt conectate la niște dispecerate zonale de monitorizare care, în caz de pericol, preiau semnalele de alarmă și trimit la fața locului echipaje de intervenție. Conform legii menționate, dispeceratele de monitorizare (art. 33, alin. 1) se înființează în baza unui Regulament de Organizare și Funcționare (ROF), care în prealabil este avizat (alin. 2) de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Funcționarea dispeceratelor este în detaliu reglementată prin Normele metodologice de aprobare a Legii nr. 333/2003, aprobate prin HG nr. 1002/2015 (art. 90-98). După apariția legii și a normelor de aplicare, IGPR a publicat „Modelul-cadru de regulament de organizare și funcționare a dispeceratului zonal de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva efracției“. Confom modelului-cadru, la art. 3 alin. 1 din regulament trebuie precizat sediul autorizat al societății în care funcționează dispeceratul. Mai departe (alin. 3), se precizează că societatea, prin dispeceratul său, prestează servicii de monitorizare în localitățile prevăzute în Anexa 1b. De fapt, regulamentul are două anexe: Anexa 1a – unde se menționează personalul tehnic care deservește dispeceratul de monitorizare, și Anexa 1b – unde se menționează dispunerea echipajelor de intervenție ale dispeceratului. Concret, aici trebuie precizate județul, localitatea în care se realizează intervenția, societatea care realizează intervenția, numărul de înmatriculare al autovehiculului de intervenție și numărul de agenți pe echipaj. Independent de ROF-ul dispeceratului avizat de IGPR (aviz cu număr și dată), Anexa 1b trebuie și ea avizată de poliție. Anexa are în spate mai multe documente, printre care și atestatele agenților de securitate care urmează să fie trimiși la intervenții. Poliția verifică în teren existența autovehiculelor și a echipajelor disponibile pentru intervenție, conectate la dispeceratul zonal. Rezumând, IGPR avizează Anexa 1b după avizul dat pe ROF-ul dispeceratului.
Avizul IGPR, câlcâiul lui Ahile
Expunerea de mai sus a fost necesară pentru că, în caietul de sarcini pentru achiziția serviciilor de pază, UCV face trimitere la Anexa 1b. Concret, atât prin fișa de date a achiziției, cât și prin caietul de sarcini, Universitatea din Craiova cerea ofertanților avizul IGPR, „inclusiv Anexa 1b la avizul dispeceratului“. Legătura dintre agenții de securitate/sistemele electronice de supraveghere, dispecerat și echipele de intervenție trebuie foarte bine pusă la punct deoarece, conform caietului de sarcini, în caz de pericol echipajele trebuie să fie capabile de intervenție la obiectiv în maximum șase minute pe timp de zi și maximum patru minute pe timp de noapte. Tot din caietul de sarcini mai aflăm că Universitatea din Craiova are 17 obiective pentru care este necesară paza și monitorizarea, din care două în Drobeta Turnu Severin. În contestația depusă la CNSC, Civitas acuză că NPG nu avea la data câștigării licitației (7 februarie 2018) echipaje pentru intervenții la Drobeta Turnu Severin. Universitatea s-a apărat spunând că NPG ar fi depus un aviz IGPR datat 26 aprilie 2017. Cei de la Universitate susțin că din Aneza 1b reies localitățile în care se realizează intervenții, printre care Craiova, Caracal și Drobeta Turnu Severin. De asemenea, NPG ar fi depus certificate de înmatriculare și contracte de comodat pentru toate mașinile menționate în Anexa 1b. La rândul ei, Civitas suspectează că documentul depus de NPG care conține Anexa 1b este un fals, deoarece el trebuia să aibă avizul IGPR, separat de avizul pentru ROF (datat 26 aprilie 2017). Fără să ceară lămuriri la IGPR, CNSC a respins acuzațiile Civitas. Potrivit informațiilor noastre însă, la data licitației, NPG nu deținea avizul IGPR separat pentru Anexa 1b. Acest lucru îl confirmă și tabelul oficial de pe site-ul IGPR, care conține situația dispeceratelor avizate până la 2 aprilie 2018. Protect NPG Pază SRL, una dintre firmele din grup, se regăsește la poziția nr. 167, ROF-ul fiind avizat pe 26 aprilie 2017, iar Anexele 1a (personal tehnic) și 1b (personal intervenții) fiind avizate pe 26 martie 2018, adică după licitația de la UCV.
În legătură cu aceste informații, am cerut punctul de vedere al organizatorului licitației, Universitatea din Craiova.
La solicitarea inițială, UCV ne-a răspuns că societatea NPG a depus avizul din data de 26 aprilie 2017, evitând să precizeze dacă pe Anexa 1b există avizul IGPR. După ce GdS a cerut lămuriri suplimentare, UCV ne-a comunicat că informațiile cerute au fost declarate de către ofertant „confidențiale“.
Scandalul a ajuns pe masa judecătorilor
Alt punct disputat este cel referitor la cerința UCV ca ofertanții să prezinte dotarea tehnică necesară pentru transportul de valori. Prin fișa de date, s-a cerut „lista cu dotarea tehnică necesară“. Trebuie spus că, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, valorile sunt transportate cu vehicule speciale, blindate și semiblindate, rezistente la arme de foc și efracție (art. 55, alin. 1-2). Autovehiculele speciale trebuie atestate de către un organism abilitat și acreditat în acest sens (art. 56, alin. 1-2), care arată clasa de rezistență a acestora (blindate, semiblindate). Compartimentul de valori trebuie să fie rezistent la efracție, fixat de caroserie și prevăzut cu încuietori acționate din panoul de control al conducătorului auto. Civitas a reclamat că NPG nu dispunea de asemenea autovehicule securizate și certificate. Universitatea s-a apărat, spunând că a cerut prin caietul de sarcini „lista“ cu aceste autovehicule și că a verificat dacă această listă a fost depusă. Universitatea consideră că „aprecierile“ Civitas sunt „nefondate“. Iarăși surprinzător, CNSC i-a dat dreptate. Cei de la CNSC au considerat că prin enumerarea dotărilor de pe autovehiculele menționate în „listă” NPG îndeplinește condițiile din Legea nr. 333/2003. Nicăieri în rezoluția de la CNSC nu se spune însă că, în documentația depusă la licitație sau în cursul litigiului, NPG a prezentat certificatele autovehiculelor de transport valori, emise de organisme abilitate și acreditate în acest sens. Solicitarea și prezentarea acestor certificate ar fi lămurit și această problemă. Posibil ca această probă, plus altele, să fie solicitate de magistrații de la Curtea de Apel Craiova, acolo unde a ajuns litigiul pentru licitația organizată de Universitate.
NPG nu avea aviz IGPR pentru Severin
IGPR a confirmat pentru GdS că, la data câștigării licitației (7 februarie 2018), NPG nu avea viză pe Anexa 1b pentru intervenții la Drobeta Turnu Severin. La acea dată, NPG putea să desfășoare activități de monitorizare și intervenție în județele Dolj (Craiova, Filiași, Dăbuleni, Băilești și Calafat), Olt (Caracal) și Gorj (Târgu Jiu). Societatea a solicitat actualizarea Anexei 1b la ROF-ul dispeceratului pentru a executa activități de intervenție în Drobeta Turnu Severin pe data de 19 februarie 2018. IGPR a eliberat avizul pentru intervenții cu un autoturism la avenimentele din această localitate pe data de 26 martie 2018.
Firma susține că a respectat legea
Reprezentanții NPG consideră că au respectat legislația în vigoare în momentul depunerii ofertei. „Este o cauză care se află pe rolul instanței. Instanța e singura care poate da un răspuns solicitărilor dumneavoastră și ale celor interesați. Până în acest moment, situația de fapt și probatoriul au mai fost cenzurate (verificate) de către CNSC și autoritatea contractantă, care au verificat atât legalitatea, cât și temeinicia, și au considerat că oferta noastră îndeplinește cerințele legale“, a declarat Anca Vințeanu, reprezentantul NPG, la data realizării acestui material.
Contestația Civitas, respinsă la foc automat
În data de 9 mai 2018, magistrații de la Curtea de Apel Craiova au judecat procesul dintre Civitas și Universitatea din Craiova, în care NPG a fost intervenient. Completul de judecată format din Gabriel Viziru, Alina Răescu și Emilia Stângă a rămas în pronunțare, iar o zi mai târziu a respins definitiv plângerea făcută de Civitas. Judecătorii nu au luat în considerare argumentele aduse de reclamanți. Din informațiile GdS, aceștia au refuzat să solicite IGPR informații referitoare la reclamațiile Civitas, potrivit cărora, la data licitației, NPG nu avea aviz pe Anexa 1b pentru intervenții la Drobeta Turnu Severin.
