Zeci de mii de români s-au strâns sâmbătă seara în capitala României pentru a protesta împotriva guvernului de la Bucureşti şi a controversatei sale reforme a justiţiei, au relatat agenţiile internaţionale de ştiri, printre care dpa şi AFP.
Schimbările la legea justiţiei ar putea bloca activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), instituţie care a adus în fa a justiţiei înalte oficialităţi politice din România, cum ar fi fostul prim-ministru Adrian Năstase, notează agenţia de presă EFE, citată de Agerpres.
Agenţia dpa semnalează că au avut loc încăierări între protestatari şi poliţie şi aminteşte că, săptămâna trecută, un al doilea prim-ministru al ţării a demisionat în numai 13 luni din cauza disputelor pe tema corupţiei în cadrul Partidului Social-Democrat (PSD), de guvernare.
Agenţia de presă germană notează că liderul PSD, Liviu Dragnea, nu poate deveni prim-ministru, din cauza unei condamnări anterioare pentru fraudă electorală, însă, chiar şi aşa, „Dragnea insistă să tragă sforile la guvern”, situaţie soldată cu demisiile premierului Sorin Grindeanu, în iunie, şi a lui Mihai Tudose, la începutul săptămânii trecute. Agenţia dpa mai aminteşte că Viorica Dăncilă, „un aliat apropiat al lui Dragnea”, a fost desemnată să conducă noul guvern.
Peste 30.000 de români au manifestat sâmbătă la Bucureşti şi în peste 10 mari oraşe din ţară pentru a spune „nu corupţiei” şi împotriva unei reforme controversate a justiţiei pe care doreşte să o impună majoritatea de stânga, relatează şi AFP, care consemnează şi opinii ale unor participanţi la mitingul din Bucureşti.
Purtând drapeluri tricolore sau pancarte în formă de mână pe care se putea citi „Toţi pentru justiţie”, manifestanţii au traversat centrul Bucureştilor pentru a ajunge în faţa Parlamentului, scandând „Hoţii”.
Circa 5.000 de persoane au manifestat la Cluj (nord-vest), 5.000 la Timişoara (vest) şi 3.000 la Iaşi (nord-est), aminteşte AFP, care citează informaţii difuzate de mass media locale. AFP se referă şi la raportul publicat joi de organismul anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, care menţiona că „magistraţii s-au asociat în mare parte mişcării de protest” suscitată de reforma sistemului de justiţie.
AFP remarcă faptul că o încercare de modificare a Codului Penal a provocat iarna trecută un val de contestaţii de o amploare fără precedent de la căderea regimului comunist, la sfârşitul anului 1989, obligând guvernul de atunci să facă un pas în spate
