6.4 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateMotivarea judecătorilor pentru achitarea lui Sebastian Ghiţă: Nu există probe directe pentru condamnare

Motivarea judecătorilor pentru achitarea lui Sebastian Ghiţă: Nu există probe directe pentru condamnare

Magistraţii ICCJ motivează că au dispus achitarea fostului deputat Sebastian Ghiţă, acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani şi a fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, pentru că probele şi declaraţiile nu sunt suficiente pentru o soluţie de condamnare, anunta Mediafax. 

„Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale. (…) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi”, motivează magistraţii.

Conform sursei citate, din probele strânse de procurori nu se poate trage concluzia că Sebastian Ghiţă este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat mită lui Iulian Bădescu

„Nu s-a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte în mod direct că inculpatul G. este cel care a comis vreuna din acţiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită; Nu există probe directe din care să rezulte că inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societăţilor implicate în faptele ce formează obiectul cauzei”, se arată în motivarea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

„Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale. (…) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi”, motivează magistraţii.

Conform sursei citate, din probele strânse de procurori nu se poate trage concluzia că Sebastian Ghiţă este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat mită lui Iulian Bădescu

„Nu s-a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte în mod direct că inculpatul G. este cel care a comis vreuna din acţiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită; Nu există probe directe din care să rezulte că inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societăţilor implicate în faptele ce formează obiectul cauzei”, se arată în motivarea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Totodată, documentul menţionat mai prevede faptul că, în mod paradoxal, lui Sebastian Ghiţă i se impută participarea la darea de mită, deşi el ar fi acţionat prin interpuşi, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este susţinut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezintă obiectul mitei se află în continuare în proprietatea firmei.

De asemenea, privind acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu care i se aduc lui Sebastian Ghiţă, precum şi cele de abuz în serviciu care i se atribuie lui Iulian Bădescu, instanţa susţine că cel din urmă, în calitate de primar al Ploieştiului, nu avea atribuţii privind aprobarea bugetului privind programul „Promovarea sportului de performanţă”, organizat de Clubul Sportiv Municipal şi dispune achitarea sa.

Instanţa a mai motivat că modul în care au fost formulate acuzaţiile de spălare de bani reţinute la adresa fostului deputat Sebastian Ghiţă este atipic şi nu corespund tiparului de incriminare a acestei infracţiuni.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS