Emmanuel Macron (39 de ani), devenit aseară cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei, după o ascensiune rapidă în politică, a absolvit trei facultăţi şi va fi primul lider de la Palatul Elysee cu studii serioase de Filosofie. Fost bancher de investiţii, cu o avere consistentă, Macron a fost asistentul filosofului Paul Ricoeur, unul dintre marii gânditori francezi ai secolului XX, şi a fost promovat în politică de Francois Hollande. Că ministru al Economiei în Guvernul socialist, s-a remarcat susţinând mai degrabă politici de dreapta. În aprilie 2016 a fondat mişcarea de centru En Marche!, o entitate între partid politic şi mişcare cetăţenească, alături de care, în doar un an, a reuşit să câştige alegerile prezidenţiale. Noul preşedinte al Franţei este adeptul unei UE puternice şi al unei reforme consistente a blocului comunitar, cu impact inclusiv asupra României.
Emmanuel Jean-Michel Frederic Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, părinţii săi fiind medici. Tânărul Macron a absolvit trei facultăţi: Filosofie, Şcoală Naţională de Administraţie şi Ştiinţe Politice, ultimele două fiind absolvite de majoritatea elitei politice şi administrative din Franţa. El a fost, de altfel, asistentul lui Paul Ricoeur, unul dintre marii gânditori francezi ai secolului XX. Cu toate că au existat voci care au încercat să minimizeze legătură cu Ricoeur, Macron a subliniat afinitatea profundă dintre ei: „Am învăţat multe de la el. Şi citind filosofie. Pentru că este o şansă a vieţii. Francois Dosse, unul dintre profesorii mei, care era istoric şi era biograful lui Paul Ricoeur, m-a dus la el, pentru că Ricoeur caută pe cineva care să facă arhivele sale. Ne-am întâlnit şi nu ne-am mai despărţit”, a povestit Macron. Proaspătul preşedinte al Franţei a lucrat că bancher de investiţii pentru Banca Rothschild începând din anul 2008. Candidatul mişcării de centru En Marche! a fost promovat în politică de preşedintele socialist Francois Hollande, care l-a numit consilierul sau pe probleme economice în anul 2012. Doi ani mai târziu, Macron e numit ministru al Economiei în Guvernul socialist, fără să fie membru al acestui partid. Politicile promovate de el în calitate de ministru al Economiei, mai degrabă de dreapta, pro-piaţă, i-au nemulţumit însă pe socialiştii francezi. Macron a părăsit Guvernul la începutul anului 2016, în urmă neînţelegerilor majore cu Hollande şi conducătorii partidului, el fiind adeptul unor politici care să sprijine întreprinzătorii şi economia privată.
Priorităţile lui Macron şi viziunea să asupra UE: Cum vor fi afectaţi românii
Pe 6 aprilie 2016, Macron, care nu se consideră nici politician de dreapta, nici de stânga, ci un om „pragmatic”, fondează mişcarea de centru En Marche!, o entitate între partid politic şi mişcare cetăţenească, alături de care avea să candideze şi să câştige alegerile prezidenţiale după doar un an – această fiind prima funcţie publică la care a candidat vreodată. În campania electorală, marcată de radicalizarea discursului populist, de numeroase controverse şi de scandaluri de corupţie fără precedent (de la presupusele angajări fictive ale soţiei şi copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la folosirea fondurilor de la cabinetul de europarlamentar pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen), Macron a reuşit să îşi menţină imaginea celui mai echilibrat candidat, în pofida lipsei unei charisme tipice politicienilor cu experienţă. Singurele controverse stârnite de el nu sunt de natură profesională, ci ţin de viaţă să privată: este căsătorit cu Brigitte Trogneux, fosta să profesoară de franceză din liceu, cu 20 de ani mai în vârstă decât el, având în acest moment şapte nepoţi. Candidatul En Marche! s-a remarcat în campania electorală printr-o agenda internă pro-business şi pro-integritate. Principalele sale promisiuni de campanie au fost de natură economică: de la reduceri fiscale pentru corporaţii la o poziţie flexibilă privind durata săptămânii de lucru, reducerea şomajului, investiţii pentru reconversie profesională, sprijin pentru energie regenerabilă şi modernizarea infrastructurii.
În plan european, Emmanuel Macron este adeptul unei Uniuni Europene puternice, dar neapărat reformate: „UE trebuie să se reformeze sau să înfrunte posibilitatea unui Frexit – ieşirea Franţei din blocul comunitar”, declara el cu doar 6 zile înainte de a fi ales preşedintele Franţei. „Sunt un proeuropean, am aparat constant în timpul acestor alegeri ideea şi politicile europene, pentru că cred că sunt extrem de importante pentru francezi şi pentru poziţia acestei ţări în globalizare. Trebuie în acelaşi timp să ne uităm la situaţie, să ne ascultăm oamenii şi să acordăm atenţie faptului că aceştia sunt furioşi şi nervoşi cu privire la disfuncţionalităţile UE. Deci consider că parte a mandatului meu va fi în acelaşi timp reformarea în profunzime a proiectului european şi a Uniunii Europene”, afirmă la începutul săptămânii trecute liderul En Marche, subliniind că, în cazul în care ar permite blocului comunitar să funcţioneze că până în acest moment, că ar fi vorba despre „trădare”. Emmanuel Macron a mai anunţat că o prioritate a să în discuţiile cu statele membre UE va fi corectarea defectelor globalizării, prin armonizarea taxării companiilor în UE, revizuirea reglementărilor referitoare la piaţă muncii şi creşterea taxelor anti-dumping. Macron îşi propune să protejeze locurile de muncă şi companiile din Franţa cu ajutorul reglementărilor mai stricte anti-dumping. El îşi doreşte, de asemenea, revizuirea reglementărilor referitoare la lucrătorii care muncesc în Uniunea Europeană în afară ţării lor de origine – o măsură care ar putea viza şi mulţi cetăţeni români: „Oamenii într-o ţară trebuie să primească acelaşi salariu pentru aceeaşi muncă. Nu mai putem avea un sistem în care un muncitor francez este plătit cu 100, iar unul din Polonia cu 40”, a subliniat liderul En Marche! De altfel, Uniunea Europeană a propus anul trecut că muncitorii dintr-o ţară UE care merg să lucreze în alt stat membru să aibă dreptul legal la un salariu egal cu cel al lucrătorilor de acolo, nu doar la salariul minim.
Macron îşi va prelua mandatul pe 14 mai: Voi apăra Franţa, voi apăra Europa. Vă voi servi cu modestie, cu forţă, cu loialitate
„Voi apăra Franţa, voi apăra Europa, civilizaţia noastră e în joc. Ştiu că mulţi şi-au exprimat anexietatea şi îndoielile la vot. E datoria mea să am grijă de ei, de securitatea lor”, a afirmat el duminică seară, într-un discurs ţinut imediat după aflarea primelor rezultate ale alegerilor.
Puţin mai târziu, Macron a susţinut un al doilea discurs, în faţă simpatizanţilor săi adunaţi la Luvru, el promiţându-le acestora că va unifică ţară şi se va ridică la înălţimea provocărilor, pentru că lumea şi Europa „aşteaptă că Franţa să îi uimească, Franţa să fie ea însăşi”. Duminică seară, el a ieşit din Palatul Luvru şi a traversat curtea, trecând pe lângă piramidele de sticlă, simbol al Parisului, şi salutând zecile de mii de alegători care îl aşteptau. Macron a parcurs distanţă destul de mare în acordurile „Odei Bucuriei”, imnul european. „În această seară aţi câştigat! Franţa a câştigat! Ceea ce am făcut noi luni la rând nu are nici precedent, nici echivalent. Cunosc dezacordurile noastre, le voi respectă, dar voi fi fidel angajamentelor asumate. Eu voi apară republica. În această seară nu există decât femeile şi bărbaţii francezi, poporul francez reunit. În această seară, Europa, lumea ne priveşte. Sarcina care ne aşteaptă, dragi concetăţeni, este imensă. Voi reuni şi voi împacă, pentru că vreau unitatea poporului nostru şi ţării noastre. Va voi servi cu modestie, cu forţă, va voi servi în numele devizei noastre: Libertate, Egalitate, Fraternitate. Va voi servi cu loialitate (…), cu iubire. Trăiască Republica, trăiască Franţa!”, a promis noul preşedinte a Franţei.
