22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateProiectul lui Tăriceanu care exclude preşedintele şi ministrul Justiţiei din procedurile de numire a şefilor DNA şi DIICOT, pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat

Proiectul lui Tăriceanu care exclude preşedintele şi ministrul Justiţiei din procedurile de numire a şefilor DNA şi DIICOT, pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat

Comisia juridică a Senatului urmează să dezbată, astăzi, în vederea întocmirii unui raport, propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, referitoare la modificarea procedurii de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a şefilor parchetelor, anunţă Agerpres. Pe 14 şi 28 martie, senatorii jurişti au decis amânarea proiectului de lege iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, care exclude preşedintele şi pe ministrul Justiţiei din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi.

Comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM (cel anterior datează din aprilie 2016 – n.r.) şi de la Ministerul Justiţiei. „O să vedem ce e de făcut, dar asta nu înseamnă se ne grăbim cu o legiferare care ar putea să vină în contradicţie cu ceea ce se lucrează deja la Ministerul Justiţiei şi este în dezbatere şi la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu are sens să ne grăbim. Nici să dăm o soluţie de respingere pentru că ulterior să ne însuşim punctul de vedere al iniţiatorului de la această propunere, nici să dăm un raport de admitere pentru că ulterior să nu îl mai susţinem”, declara pe 28 martie preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae.

Proiectul lui Tăriceanu a fost deja adoptat tacit, în iunie 2016, de Camera Deputaţilor. Acesta propune modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor, în sensul că în funcţiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic – preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţa cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii”, prevede proiectul lui Tăriceanu. Potrivit acestuia, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ICCJ care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, mai prevede proiectul de lege.
Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ. În expunerea de motive a proiectului se arată că „în spaţiul public şi nu numai în România, în toată lumea, se desfăşoară o dezbatere legată de modalităţile cele mai potrivite pentru a asigura independenţa justiţiei şi pentru a scoate actul de justiţie de sub influenţă prea mare a factorului politic”. În momentul de faţă legea prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ICCJ sunt numiţi de către preşedintele României la propunerea CSM, iar propunerea lui Tăriceanu este că aceste numiri să ţină numai de instanţa supremă, care să îşi aleagă din rândul ei, „fără niciun fel de intervenţie politică din afară”, conducerea.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS