Proiectul legii graţierii nu a primit raport din partea comisiei juridice din Senat, prima camera sesizată, nici în şedinţa de marţi, fiind amânat pentru 19 aprilie. Potrivit HotNews.ro, în cadrul dezbaterilor, preşedintele comisiei Şerban Nicolae, liderul senatorilor PSD, a făcut o serie de ironii legate de propriile amendamente prin care s-ar graţia şi faptele de corupţie, spunând, de exemplu, despre cei condamnaţi pentru abuz în serviciu că sunt nişte „bestii cu chip uman”.
Nicolae a început seria acestor ironii referindu-se la cei condamnaţi pentru corupţie despre care a spus că au „chipuri hâde”. Ulterior, citind o statistică a celor condamnaţi pentru diverse infracţiuni, a continuat: „75 de condamnaţi pentru abuz în serviciu, 75 de fiare, bestii cu chip uman; trafic de influenţă, 59 de persoane până anul trecut – probabil infractori irecuperabili; 23 dare de mită, 38 pentru luare de mită – infractori periculoşi, lăsaţi în libertate cine ştie când vor mai da iar mită”.
Desi motivul pentru care dezbaterile pe proiect au fost amanate pentru marti a fost ca ministerul de Justitie sa vina cu un pachet de proiecte complementare acestui proiect de lege, ministerul nu a trimis niciun document la comisie pana astazi. Secretarul de stat in mininster Mariana Mot, prezenta la discutii, a anuntat ca acestea sunt in stadiu de avizare, si dupa ce vor fi aprobate de Guvern vor fi trimise spre dezbatere.
De asemenea, potrivit lui Mot, inclusiv ministerul, care este initiator, are cateva modificari de facut la propriul proiect, dar care nu schimba esenta acestuia.
Senatorii juristi au fost nemultumiti si de faptul ca nu exista un studiu de impact al proiectului, initiat de Guvern. Nicolae a intrebat de asemenea de ce nu e niciun reprezentant al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, intrucat cei din comisie au cerut diverse date privind numarul celor care ar iesi efectiv din penitenciare.
Judecatoarea Andrea Ciuca, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, s-a pronuntat in sedinta impotriva initiativei lui Nicolae de gratiere a faptelor de coruptie.
„Avand in vedere gravitatea faptelor de coruptie, nu s-ar justifica includerea lor in faptele care beneficiaza de gratiere. Nu inseamna ca le consider cele mai grave. Nu fac politica, nu fac decat trimitere la actele de politica penala ale puterilor legislative si executive” a spus Ciuca, precizand ca precedentele legi de gratiere colectiva aveau exceptate faptele de coruptie.
Proiectul legii gratierii ar urma sa fie adoptat tacit pe 25 aprilie, in forma initiala, de catre Senat si sa mearga apoi in Camera Deputatilor. Este posibil sa se solicite conducerii Senatului prelungirea termenului de adoptare tacita cu inca 15 zile, asa cum a cerut in comisia senatoarea PNL Alina Gorghiu.
