De ce renunță multe state la salariul minim pe economie

salarii minime Europa (Eurostat)2 copy net
Eurostat a publicat salariile minime din Europa

România este penultima din Europa în ceea ce privește cuantumul salariului minim pe economie, cu toate că în ultimii ani statul a intervenit și a majorat artificial acest salariu de mai multe ori. În același timp, în Uniunea Europeană tot mai multe țări renunță să mai plafoneze munca la nivelul unui salariu minim și lasă economia să dicteze liberă nivelul salarizării. Iată câteva explicații ale unor specialiști.

Salariul minim pe economie din România a urcat de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 321-322 de euro pe lună. În ultimii ani, salariul minim pe economie nu a crescut ca urmare a dezvoltării economice, ci a fost crescut în mod artificial de către stat, prin obligarea firmelor să ridice nivelul salariului minim. Măsura avantajează angajații, care încasează mai mulți bani de la societățile la care lucrează, însă dezavantajează firmele private, care, pe lângă cei câțiva zeci de lei în plus pe care îi plătesc propriilor angajați, trebuie să achite la stat și mai mulți bani sub forma unor impozite și contribuții ce decurg dintr-un salariu brut mai mare, impus de către stat. În România sunt 1,5 milioane de angajați plătiți cu salariul minim, dintre care peste 32.000 de salariați sunt în Dolj. Guvernul intenționează ca de la anul să crească și mai mult salariul minim pe economie. Dar care este miza reală? Prin artificii de intervenție în economie, statul știe că va încasa mai mulți bani la buget din impozite și contribuții cu fiecare majorare a salariului minim pe economie. Ce face statul cu acești bani încasați în plus de la mediul privat? O bună parte a sumelor astfel încasate de la mediul privat de afaceri poate fi folosită pentru diverse cheltuieli, printre care și majorările salariale din sectorul bugetar, precum și pentru majorările repetate ale pensiilor (din contribuțiile care se încasează din CAS), dar și pentru pensiile speciale, care se plătesc din bugetul de stat.

Efectele intervenției statului în economie

Primele efecte ale majorării salariului minim s-au văzut în creșterea bruscă a prețurilor exact în sectoarele economiei unde salariații sunt plătiți la nivelul minim, cum ar fi morărit și panificație, urmate de alte scumpiri ale alimentelor, cauzate de majorarea salariului minim și de creșterea prețului la materiile prime. Cu alte cuvinte, creșterea salariului minim de către guvern îi ajută pe angajații plătiți la nivelul minim, însă dezechilibrează unele dintre firmele private care transferă costurile în plus cu munca în prețul final de vânzare a produselor și serviciilor pe care le pun pe piață. De aici, scumpirile se simt de orice cumpărător.

Angajatorii fie nu vor să majoreze salariile din proprie inițiativă, fie nu pot să o facă, însă mai există și domenii în care este penurie de specialiști, de personal calificat, fapt ce a ridicat semnificativ salariile în domeniile în care nu se mai găsește forță de muncă la fel cum se găsea în anii anteriori.

Care sunt cele mai mici și cele mai mari salarii minime din Europa

Cu toate majorările salariului minim din ultimii ani, circa 11 la număr, economia românească nu poate suporta prea multe intervenții din partea statului, iar salariul minim rămâne printre cele mai mici din Europa. Potrivit instituției care întocmește statisticile la nivel european – Eurostat, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim, cu un nivel de 322 de euro pe lună al acestui venit impus de stat. Sub noi mai sunt doar bulgarii, cu un salariu minim de 235 de euro. Eurostat împarte salariile minime în trei grupe de țări: cele care au salarii până la 500 de euro, cele care au între 500 și 1.000, respectiv statele mai dezvoltate, care au salarii minime de peste 1.000 de euro.

Cel mai mare salariu minim din Europa este în Luxemburg – 1.990 de euro pe lună, urmat de Irlanda – 1.563 de euro pe lună și de Olanda, cu 1.552 de euro pe lună. Belgia plătește un salariu minim de 1.532 de euro, Germania – 1.498 de euro, în timp ce Franța plătește – 1.480 de euro, iar Marea Britanie – 1.397 de euro. Acestea sunt statele care intră în ultima grupă stabilită de Eurostat, a celor cu salarii minime de peste 1.000 de euro.

Din categoria a doua fac parte Spania, cu un salariu minim pe economie de 826 de euro, Slovenia – cu 805 euro, Malta – cu 736 de euro, Grecia – cu 684 euro pe lună, Portugalia – cu 650 de euro drept salariu minim.

În categoria statelor europene cu salariul minim sub 500 de euro pe lună figurează Estonia, cu 470 de euro, Polonia – cu 453 de euro, Slovacia – cu 435 de euro, Croația – cu 433 de euro, Ungaria – cu 412 euro și Cehia – cu 407 euro. Eurostat analizează în statistica privind salariu minim și alte state din Europa, nu doar cele din UE. După cum arată graficul celor de la Eurostat, Serbia și Muntenegru, deși nu sunt membre în UE, au salarii minime mai mari decât România.


Tot mai multe state renunță la salariul minim

Eurostat informează că de la începutul anului 2016 „nu mai există salarii minime în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda, Suedia“. În Italia nu a fost mult timp introdus salariul minim. În 2015, se propusese să apară o remunerație minimă de 6,3-7 euro pe oră, după care s-a renunțat.

Aceste state unde nu este impus un salariu minim se adaugă la lista cu altele din Europa care nu au avut sau au renunțat pe parcurs să mai adauge salariul minim pe economie obligatoriu. Este vorba despre Islanda, Norvegia și Elveția. Se observă că, în special în țările cu nivel de trai ridicat, nu mai există salarii impuse de stat. Analizând statele membre din UE, Eurostat ne informează că doar 22 mai au salariu minim pe economie, din 28 de state membre. De ce renunță anumite țări să mai plafoneze salariile la un minim anume?

„În economiile dezvoltate, prețul forței de muncă îl stabilește angajatorul, împreună cu angajatul. Forța de muncă este ca o marfă, care se vinde. Nu trebuie să intervină statul în economia privată. În țările dezvoltate este un mediu cu adevărat concurențial, iar piața reglează salariile, nu o poate face statul. Și la noi, în România, a început să regleze piața salariile în anumite domenii în care nu se găsesc specialiști sau muncitori calificați, au urcat și salariile și încă mai urcă. Angajatorii sunt nevoiți să crească salariile acolo unde nu se găsește forță de muncă“, a precizat un specialist în fiscalitate din Craiova. El a mai spus că spre deosebire de alte state care renunță la introducerea unui salariu minim, în România se indexează în mod repetat salariul „pentru a se plăti niște contribuții la stat de către firmele private. În felul acesta, guvernul știe oricând ce sume va încasa sub formă de contribuții, pentru că se știe câți angajați sunt plătiți cu salariul minim. În felul acesta, statul are încasări sigure din taxarea muncii. S-a mai luat măsura salariului minim în România și pentru a descuraja munca la negru, respectiv pentru a se asigura un nivel minim de salarizare pentru români, dar acest lucru este partea a doua a problemei“.

Un alt consultant fiscal craiovean a explicat de ce au scos anumite state obligativitatea existenței salariul minim pe economie: „În țările care au renunțat la salariul minim traiul este foarte ridicat, cu excepția Italiei. În statele unde nivelul de trai este ridicat, nu se impune un salariu minim, pentru că nu e nevoie. Surprinzător este că nu există salariu minim în Italia, pentru că și acolo este plină criză. Dar, probabil că și acolo piața reglează salariile în așa manieră încât să nu mai fie nevoie de intervenția statului în economie“.

Salariul minim diferențiat pentru bugetari și privați „ar fi o aberație“

Referitor la propunerea guvernanților din România de a mări diferențiat salariul minim pentru sectorul privat și sectorul de stat (în sensul ca în sectorul de stat să ajungă salariul minim la 1.750 de lei), unul dintre specialiștii în fiscalitate citați și un antreprenor craiovean din mediul privat susțin, la unison, că: „Această măsură ar fi o aberație!“. „Ar fi o bătaie de joc cruntă pentru cei care muncesc în mediul privat. Ar fi nedrept pentru mediul privat să se crească mai mult salariile de la stat, din moment ce mediul privat plătește impozite și contribuții pentru a se forma acele salarii de la stat. Măsura ar fi discriminatorie și nu ar respecta principiul echității fiscale“, a spus un antreprenor craiovean.

La nivel central, anumite confederații sindicale se opun diferențierii salariului minim între lucrătorii de la stat și cei din mediul privat, pe motiv că o astfel de decizie ar fi discriminatorie pe piața muncii.




Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de luni, 27 februarie 2017

Actualitate

» #Noaptea, ca hoții! – Ordonanța 13, „născută“ din infracțiuni
» Morţi suspecte la Spitalul Filantropia
» Subiectele la etapele județene ale olimpiadelor vor fi elaborate de anul viitor de specialiști din Ministerul Educației
» Sporul de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariu pentru funcţionarii publici, adoptat de Senat
» Avocatul Poporului va efectua o anchetă în cazul decesului unor pacienți de la Spitalul Filantropia din Craiova
» Donald Trump promite o “creştere istorică” a bugetului pentru armată
» Execuţie bugetară îngrijorătoare: comparativ cu 2016, veniturile au scăzut cu 5,7%, cheltuielile au crescut cu 3,5%
» Miting împotriva lui Vladimir Putin, însă cu restricţii: maximum 30.000 de participanţi
» Senatul va trimite Parchetului de pe lângă ÎCCJ documente clasificate privind Revoluţia din 1989
» Guvernul Grindeanu a preluat un proiect de lege al Guvernul Cioloş şi l-a transformat în Ordonanţă de Urgenţă
» Programul “Prima casă” va beneficia de norme mai simple
» Președintele CCR: Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului prin ancheta DNA
» DNA: 38 de inculpați, condamnați definitiv în ianuarie în dosarele de corupție
» PNL solicită audierea premierului Grindeanu în parlament, pe tema Ordonanţelor 6 şi 9
» Ministrul Justiţiei, la CCR
» ANI: Gheorghe Falcă, în conflict de interese penal
» Sebastian Ghiță vizat într-un nou dosar la DNA, cu mită de peste 50 milioane de euro (surse)
» Gorj: Tânăr reţinut după ce ar fi provocat o tamponare

Local

» Gunoaiele au scos oamenii în stradă la Orșova
» Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni în Oltenia şi la munte
» Prognoza meteo pentru intervalul martie – mai în Oltenia

Dolj

» Decese în urma unor reacții posttransfuzionale la Spitalul „Filantropia“
» Sute de posturi vacante în școlile din Dolj
» Sătenii din Cernăteşti au alungat iarna cu „Strigarea peste sat“
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Start în competiția Best of Craiova!
» Se împlinesc 84 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile în România
» Factura la căldură arde buzunarele craiovenilor
» Balta Craiovița, focar de infecție la intrarea în orașul Craiova
» Bătălia pentru posturi
» Craiova: Furnizarea gazului va fi oprită temporar, în data de 28 februarie, pe câteva străzi
» Craiova: “Covorul Oltenesc”, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu”
» Transfuziile sanguine au fost sistate la Spitalul “Filantropia” din Craiova. Sunt acoperite doar urgenţele
» Doljean cercetat pentru conducerea unui autoturism neînmatriculat
» Săptămâna duhovnicească la Craiova

Gorj

» Ambasadorul SUA inaugurează „Raful American“ la Biblioteca „Christian Tell“
» Arest la domiciliu pentru managerul unui complex turistic din Rânca
» Scandal pe concursurile de şefi de secţie din Spitalul Judeţean
» Gorj: Tânăr reţinut după ce ar fi provocat o tamponare
» Ambasadorul SUA a sosit la Târgu Jiu
» Gorj: Angajat depistat muncind „la negru” într-un parc fotovoltaic

Olt

» Olt: Șapte persoane reținute în urma furtului a 22 tone de aluminiu din incinta ALRO S.A.
» Infracțiuni de braconaj piscicol constatate de jandarmi

Mehedinţi

» Mehedinţi: Cercetat după ce a introdus ilegal în ţară o armă şi muniţia aferentă acesteia

Sport

» 45 de medalii pentru karateka din Bănie
» Dăbuleni a triumfat la Memorialul „Coteț“
» Conducătorii AJF vor fotbalul doljean curat și fără datorii
» Fotbal / Continuăm cu Daum și după meciul cu Danemarca

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Top