Mihai Politeanu, Elena Ghioc si Razvan Patachi, membri ai miscarii civice Initiativa Romania, au depus la Directia Nationala Anticoruptie un denunt penal impotriva premierului Sorin Grindeanu si a ministrului Justitiei, Florin Iordache, pe care ii acuza de favorizarea faptuitorului si prezentarea cu rea credinta de date inexacte Parlamentului si presedintelui Romaniei in legatura cu intentia de a promova gratierea si modificarea Codurilor penale prin Ordonanta de urgenta.
De ce ii acuza membrii Initiativa Romania pe Sorin Grindeanu si Florin Iordache:
1. Favorizarea faptuitorului, prevazuta de art. 269 alin (1) din Codul penal – „Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate […]”
2. Prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prevazuta de art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.
In opinia noastra, demersurile lui Sorin Grindeanu si Florin Iordache de promovare a gratierii si modificarii Codului penal si Codului de procedura penala prin ordonante de urgenta au avut loc cu incalcarea legii si cu scopul de a zadarnici tragerea la raspundere penala si executarea unor pedepse, in folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnati, trimisi in judecata sau anchetati penal in ultimii ani.
Constatand, printre altele:
a) ca Prim-ministrul Guvernului si ministrul Justitiei au dezinformat Parlamentul Romaniei si Presedintele Romaniei cu privire la intentiile de a promova gratierea si modificarea codurilor penale prin procedura ordonantei de urgenta,
b) caracterul conspirativ al initierii si redactarii ordonantei de urgenta privind gratierea,
c) incalcarea cu buna stiinta a prevederilor constitutionale privind obligatia adoptarii unei legi organice in cazul gratierii,
d) ca nota de fundamentare este redactata dintr-o suma de sustineri false sau partial adevarate, cu scopul de a induce in eroare opinia publica, si ca Guvernul a justificat oportunitatea gratierii in Romania pe baza acestor falsuri (e.g. s-au inventat asa-zise masuri reparatorii cu caracter financiar la care state europene ar fi fost obligate prin condamnari CEDO),
e) Guvernul a extins gratierea la condamnarile cu suspendare, dar si la toate infractiunile, inclusiv de coruptie sau cu violenta, in cazul detinutilor peste 60 de ani, in contradictie cu afirmatiile din nota de fundamentare,
credem ca exista indicii temeinice pentru declansarea unei anchete penale in legatura cu savarsirea infractiunilor de favorizare a faptuitorului si a celei prevazute la art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999.
Mai credem, asa cum am mai mentionat in denunt, ca este necesar sa se verifice circuitul de initiere si avizare de la emitent (in speta Ministerul Justitiei) si sa se afle cu exactitate imprejurarile initierii si redactarii ordonantelor, avand in vedere informatiile publice ca cel putin ordonanta gratierii nu a fost initiata si redactata la Ministerul Justitiei si ca directiile de elaborare si/sau de avizare acte normative ar fi fost puse in fata unui proiect redactat in alta parte si ca li s-ar fi ignorat punctul de vedere.
