Parlamentarii USR vor iniţia o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei, Florin Iordache, potrivit unui comunicat de presă. USR anunţă că va înainta şi un memoriu Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care va arată de ce proiectele celor două ordonanţe de urgenţă urmăresc interesele unor persoane care deţin sau au deţinut funcţii publice şi nu pe cele ale societăţii, care are nevoie de limitarea fenomenului corupţiei, se mai precizează în document.
„USR consideră inacceptabilă promovarea de către Ministerul Justiţiei a celor două proiecte de ordonanţe de urgenţă care legiferează în domenii fundamentale pentru statul de drept şi consideră că Ministerul Justiţiei a eşuat în încercarea de a justifică urgenţă reglementării cuprinse în cele două proiecte” se precizează în comunicatul de presă.
Atât Constituţia, cât şi Legea 546/2002, stabilesc că for competent pentru discutarea aspectelor legate de graţierea colectivă Parlamentul. Este clar că până acum toate legislaturile au considerat acest demers de clemenţă că fiind de competenţă Parlamentului, organ reprezentativ suprem al poporului român, subliniază aceştia.
„Considerăm că PSD se foloseşte abuziv de situaţia populaţiei penitenciare pentru a cărei rezolvare durabilă are instrumente administrative, prin convertirea unor spaţii dezafectate – precum foste cazărmi – în închisori, sau legislative, cu iniţierea unei dezbateri publice privind reforma sistemului penitenciar. USR este deschis să preia iniţiative din societatea civilă cu acest scop”, notează USR.
USR susţine că toate modificările aduse codurilor penal şi de procedura penală trebuie dezbătute şi decise în Parlament.
„Considerăm că ne aflăm în faţă unei insolite amnistii operate prin dezincriminarea unor fapte. Considerăm că nu se justifică sub nicio formă interesul pentru dezincriminarea unor fapte care au fost considerate încă de la Codul Penal din 1936 (art. 242 Neglijenţă în funcţiuni), drept periculoase social şi că a lipsit complet o argumentaţie de fond privind aceste subiecte” se mai precizează în document.
„În concret, aducem următoarele critici proiectului de OUG privind graţierea:
În lista infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiunile de serviciu prevăzute de Codul Penal.
Nu există nicio justificare pentru graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată.
Nu există nicio justificare pentru graţierea a jumătate din pedeapsa pentru persoanele care au împlinit vârstă de 60 de ani, indiferent de infracţiunea pentru care sunt condamnate (pedofilie, trafic de minori etc.).
Graţierea trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea despăgubirilor la care persoană condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.
Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie executate în măsură în care nu au fost executate, în toate cazurile.
Critici la conţinutul proiectului de OUG privind modificarea codurilor penal şi de procedura penală:
Socotim că stabilirea unui termen pentru realizarea denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate, în special în cazul infracţiunilor comise de ￢gulerele albe￢, unde există un specific şi o dificultate în administrarea probelor, şi va conduce, în final, la instaurarea unui principiu al impunităţii.
Una dintre cele mai grave modificări o considerăm că fiind cea a eliminării interdicţiei de a ocupă o funcţie publică în cazul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat că cel care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, să ocupe în continuare aceeaşi poziţie.
Prin introducerea unui termen în care se poate face denunţul penal şi, în unele cazuri, plângerea prealabilă, practic se urmăreşte reducerea de facto a termenului de prescripţie pentru unele infracţiuni şi se urmăreşte impunitatea pentru faptele săvârşite. USR nu poate să accepte un astfel de demers şi îl consideră total împotriva principiilor care ar trebui să guverneze o societate matură.
Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la faptele în urmă cărora a câştigat un folos necuvenit soţul, o rudă sau afin până la gradul ÎI, este practic o golire de sens a acestei prevederi legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Deşi formularea în vigoare prezintă carenţe care necesită rezolvare, modul de soluţionare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil.
Nu putem acceptă dezincriminarea neglijenţei în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante în acest sens.
Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la 5.000 de lei, în condiţiile economice actuale din România.”
