Astăzi ortodocşii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul

CRACIUN-2-VECHI
Şi lipovenii sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. La o săptămână după Crăciun, pe 13 ianuarie, creştini ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou.Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al românilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar. După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.

Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezulta anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferenţă de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).

Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învăţaţii vremii – în Răsărit ca şi în Apus – au sesizat faptul şi au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, n-a purces singura la adoptarea calendarului gregorian, odată cu adoptarea lui de către Stat, în 1919, ci abia după Consfătuirea interortodoxa de la Constantinopol din 1923, care a hotărât îndreptarea calendarului şi în Bisericile Ortodoxe, prin suprimarea diferenţei de 13 zile cu care calendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat (adică 21 martie în loc de 8 martie unde ajunsese calendarul iulian).

Data echinocţiului de primăvară de la 8 martie, la care ajunsese calendarul iulian, este adusă la 21 martie, corespunzând calendarului solar, cum stabiliseră Părinţii de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).

Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea interortodoxa de la Constantinopol va deveni mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus din patru în patru ani, când luna februarie va avea 29 de zile în loc de 28 zile. Prin aceasta, în calendarul ortodox îndreptat, diferenţa dintre anul solar şi cel civil este redusă – prin modul de bisectare – până la un minimum de 2,02 secunde (anual), care face că abia după 42.772 de zile calendarul (îndreptat) să mai rămână în urmă cu o zi şi o noapte.

Calendarul îndreptat, întrebuinţat de aici înainte de către ortodocşi, se va numi neo-iulian sau constantinopolitan.

Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seară de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.


După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post, denumită ‘Cina Sfântă’, după răsăritul primei stele pe cer, semnificaţie a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, pipinci (ciuperci) cu usturoi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbătoare.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe. La deşert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, “Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodăriilor.

Pentru ucrainenii din Maramureş, sărbătorirea Naşterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moştenite de generaţii. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este “hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanţ iar acesta rămâne aşa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.

În seara de Ajun, după apusul soarelui şi până înainte de miezul nopţii, sunt aşteptaţi copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numeşte slujba de la miezul nopţii. După slujbă, în biserică se colindă iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche şi mai lungă colindă, care conţine 17 strofe. În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopţii de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. Până la miezul nopţii se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub feţele de masă se pun, conform tradiţiei, bani şi fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc şi românii care fac parte din Biserică Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nici o biserică ortodoxă). Pentru aceştia, sărbătoarea Naşterii Domnului se face potrivit cu tradiţiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova.

Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce aparţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care aparţine Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi. În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie aşteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat “crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi “ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea ajunului Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale, ca să la păzească de rele.

În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.




Comenteaza acum

Alte stiri

19 august 2017

21 martie – Ziua Olteniei

Parlamentarii au adoptat, în prima sesiune a actualei legislaturi, o serie de legi care au şi fost promulgate şi prin care au declarat o sărbătoare naţională şi au instituit alte trei zile naţionale, dar şi Ziua Olteniei. Drept urmare, ziua

Sumarul ediției de sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Actualitate

» Gorj: Două case, distruse de un incendiu puternic
» ISJ Dolj amână reînceperea cursurilor până miercuri
» Activitatea școlilor și universităților din zonele afectate de condițiile meteorologice nefavorabile
» MAI: Aproape 500 de persoane blocate pe căile rutiere au fost salvate pe parcursul nopţii
» Ministrul Educaţiei: Profesorii care nu au promovat concursul de directori, rămân temporar în aceste posturi
» Premierul Sorin Grindeanu a cerut demiterea şefului CNAIR
» Astăzi ortodocşii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul
» Conducerea RATB a fost demisă
» Cod Galben de ger în toată ţara
» Drumuri închise din cauza viscolului şi zăpezii
» Traficul aerian se desfăşoară în condiţii de iarnă şi pe Aeroportul Internaţional din Craiova
» Persoane date în urmărire, depistate de poliţişti
» Situaţia traficului rutier în ţară
» Alitalia renunţă la cursele efectuate în România, de la 1 februarie
» CFR Călători a anulat 56 de trenuri
» CNAIR: Două autostrăzi și 30 de sectoare de drumuri naționale, închise sâmbătă circulației rutiere
» George Ciamba, numit în funcția de secretar de stat la MAE
» Cod Galben de vânt în judeţele Dolj şi Mehedinţi
» Măsuri pentru susținerea mediului de afaceri și eliminarea unor inechități sociale
» Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ion
» Drumuri închise din cauza viscolului
» Salarii majorate pentru artiști și pentru administrația publică locală
» Atac armat pe Aeroportul Fort Lauderdale din Florida. Cinci persoane au fost ucise
» Un nou membru al Plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

Dolj

» Grupare de proxeneți trimisă în judecată
» Craioveni reținuți la cererea autorităților din Germania
» ANAF nu a putut emite certificate fiscale de la începutul anului
» De Bobotează, caii din Băileşti au fost botezaţi
» Școală inaugurată după opt ani de poticneli
» Precizare
» Piețarul-șef al Craiovei a demisionat a doua oară

Sport

» Fotbal / CS Universitatea Craiova a remizat cu Fortuna Dusseldorf, în primul amical din Malta
» Tenis / Novak Djokovic a câștigat turneul ATP de la Doha
» Fotbal / Costel Pantilimon, integralist la Watford în Cupa Angliei
» Fotbal / Real Madrid a dat de pământ cu Granada
» Olaru și Savciuk, învinse în finala de dublu la Shenzhen
» Fotbal / Alb-albaștrii au decolat într-un final spre Malta. Update: amicalul cu Fortuna Dusseldorf a fost „mutat“ la ora 20.00
» Olivian Surugiu: Voi rezilia contractul cu CS Universitatea Craiova
» Șoavă vrea pe podium cu Filiași

Sanatate

» Fondurile din străinătate, șansa la viață pentru pacienții cu TBC
» Un bebeluș de trei luni cu rujeolă a murit, altul e în stare gravă la SJU Craiova

Educatie

» Reclamații pe angajările din școli
» Directorii de școli, responsabili de deszăpezire

Magazin

» Ia te uită! – O poveste încâlcită
» Horoscopul săptămânii viitoare
» Celebration, oraşul lui Disney, proiectat pentru a deveni „comunitatea viitorului“
» Bancul zilei

Opinii

» SUNTEM NEBUNI?!! DESPRE EVIDENŢE, RELATIVIZARE ŞI ŞUTURI ÎN FUND

Top