Îmbătrânirea populaţiei a fost reconfirmată astăzi de oficialii Institutului Naţional de Statistică, care a arată că în România trăiesc 3,52 milioane persoane de peste 65 de ani şi 3,2 milioane de persoane sub 14 ani, informează HotNews.
La 1 iulie 2016 populaţia după domiciliu a fost de 22215 mii persoane, mai spun statisticienii. Statistică calculează două tipuri de populaţie: cea rezidenţă şi cea după domiciliu. Populaţia rezidenţă reprezintă totalul persoanelor cu reşedinţa în România ( atât cei cu cetăţenie română, cât şi străinii şi apatrizii). Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor, cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
La 1 iulie 2016, populaţia după domiciliu care trăia în mediul urban a fost de 12,51 milioane de persoane, în scădere cu 0,4% faţă 1 iulie 2015. Femeile erau în număr de 11,37 milioane, mai spune INS.
Citeşte şi :Patru dezechilibre majore. De ce ne împuţinăm de la luna la luna, devenind un un popor care îmbătrâneşte rapid
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 iulie 2015 remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi o creştere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 104,7 (la 1 iulie 2015) la 107,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2016).
Vârstă medie a populaţiei a fost de 41,0 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2015.
Aşa cum spuneam mai sus, Statistică calculează două tipuri de populaţie: cea rezidenţă şi cea după domiciliu. Populaţia rezidenţă reprezintă totalul persoanelor cu reşedinţa în România ( atât cei cu cetăţenie română, cât şi străinii şi apatrizii). Datele sunt utile în domeniul social (la calculul ocupării şi şomajului, a ratei de şcolarizare, venituri şi cheltuieli per capita, numărul şi ponderea persoanelor aflate în sărăcie şi risc de excluziune socială etc.) cu influenţe negative asupra politicilor naţionale pentru educaţie, pentru ocupare, pentru protecţie socială şi incluziune socială etc.
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor, cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Datele sunt folosite pentru asigurarea informaţiilor necesare guvernanţilor localisi pentru producerea de informaţii utile pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor locale.
