În primele șase luni din acest an fost date în folosinţă 24.106 locuinţe, mai multe cu 4.572 locuinţe faţă de semestrul I 2015, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică. Peste jumătate din locuinţe au fost construite în mediul urban (56%). Dacă ne uităm la sursa de finanţare, constatăm că a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (cu 4.953 locuinţe), în vreme ce numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 381.
În prima jumătate a anului, a crescut numărul de locuinţe terminate, în următoarele regiuni: Nord-Vest (+1424 locuinţe), Nord-Est (+1267), Sud-Est (+815), Vest (+534), Centru (+388), Bucureşti-Ilfov (+124) şi Sud-Muntenia (+83).
O scădere a numărului de locuinţe terminate s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (-63 locuinţe).
Avem un excedent de 1,7 milioane de locuinţe
Avem circa 20 de milioane de locuitori împărțiți în 8,88 milioane de locuinţe ocupate de 7,1 milioane de gospodării. Asta înseamnă un excedent de 1,7 milioane de locuinţe. Datele erau valabile la 1 ianuarie 2016, potrivit INS. Anul trecut s-au construit peste 41.500 locuinţe. De fapt, s-au construit mai multe, dar „ieşirile“ (demolările şi schimbarea destinaţiei altor locuinţe) au făcut să rămânem „net“ cu 41.500 locuinţe noi. Din totalul locuinţelor, circa 150.000 sunt permanent neocupate, spune Statistica. Şi aici trendul este crescător, în urmă cu doi ani existau circa 100.000 de locuinţe permanent libere. Asta poate însemna şi faptul că persoanele cu bani, care au deja o locuinţă, îşi mai construiesc una poate pentru copii sau poate pentru că în viitor vor dori să închirieze vechiul apartament/casă şi a realiza astfel un venit suplimentar.
Cert este că în 2015 s-au înălţat 47.000 locuinţe noi, dar au ieşit prin demolare 5.200 locuinţe şi alte 500 prin schimbarea destinaţiei.
La ţară, din cinci case, trei au WC în curte
Opt din zece români sunt proprietari şi numai doi sunt chiriaşi. În Vest, raportul e cam invers. Dar asta ţine de mentalitatea culturală şi de experienţele private ale fiecăruia. Acolo, mobilitatea populaţiei e mult mai ridicată, fără discuţie.
La oraş, nouă din zece familii au locuinţe dotate cu băi/duşuri şi grupuri sanitare situate în interior. La ţară însă, e dezastru. Din cinci case, trei au WC la curte, iar celelalte două au igrasie sau probleme cu pereţii.
Când vine vorba să se plângă de locuinţe, românii se plâng cel mai tare de zgomotul mare produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (19,2% din totalul familiilor); poluarea aerului (16,0%); riscul unor incidente de tipul furturilor şi agresiunilor (14,4%) şi respectiv zgomotul produs de vecini (8,2%). Circa 3% din familii spun că zona în care stau e promiscuă, adică e dominată de prostituţie, clădiri părăsite ş.a.m.d.). Cele mai numeroase situaţii de acest gen se constată în zona urbană.
O gospodărie din şase se confruntă cu cel puţin o problema serioasă privind locuinţa. Cele mai frecvente sunt cele care afectează calitatea locuirii – deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (60,2% din totalul familiilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei) şi igrasia din pereţi, podele sau fundaţia casei (50,3%). În zona rurală, ponderile familiilor cu probleme ale locuinţei sunt mai mari decât în oraşe, mai ales cele legate de deteriorarea pereţilor, podelelor sau ferestrelor şi de igrasie. Aceste situaţii sunt de înţeles într-o anumită măsură, ţinând seama de caracteristicile caselor de la ţară: jumătate din case sunt construite înainte de anul 1971. Ponderea locuinţelor noi, construite după anul 2000, este de doar 15,2% pe total, fiind mai mare în zonele urbane (19,3%) faţă de cele rurale (10,0%).
Dan Popa-HotNews.ro
