Un liceu de elită din alte timpuri

Gimnaziul fiilor de militari D.A. Sturdza, ulterior denumit Liceul Militar „D.A. Sturdza“ (Foto: Facebook: Craiova de ieri)
Gimnaziul fiilor de militari D.A. Sturdza, ulterior denumit Liceul Militar „D.A. Sturdza“ (Foto: Facebook: Craiova de ieri)

Școala fiilor de militari din Craiova se înființase la 1 septembrie 1881. La 20 august 1902, Școala fiilor de militari se redenumea Gimnaziul fiilor de militari „D.A. Sturdza“, o ultimă schimbare a numelui și organizării școlii având loc la 1 aprilie 1914, când va fi numit Liceul Militar „D.A. Sturdza“. „Am intrat în școala militară (pe atunci școala de fii de militari) Craiova în anul 1882 iulie 1. […] Fiindcă eram în primii ani după războiul din 1877-1878, afluența evidenților pentru ocuparea celor 32 de locuri vacante în școala de fii de militari Craiova a fost foarte mare. Tot orașul era plin de candidați și părinții sau familiile lor. Din această cauză a trebuit ca concursul să fie foarte riguros“, se notează în amintirile generalului de divizie N. Mihăiescu. Școala de fii de militari din Craiova era o școală superioară destinată a pregăti elevi pentru școala militară de infanterie și cavalerie, precum și pentru a veni în ajutorul instrucțiunei și creşterii fiilor militarilor de orice grad, „cari’i destinează carierei armelor“. Documente aflate în Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Dolj ne ajută să ne facem o imagine de ansamblu asupra acestei instituții de prestigiu. Din darea de seamă asupra anului școlar 1925/1926 a Liceului Militar Craiova aflăm câteva reguli ce se respectau cu strictețe atât de cadrele didactice, cât și de elevi. „Se impune respectarea principiului continuității în educație. Un ofițer ce a luat în primire o clasă să fie menținut cu orice sacrificiu până la sfârșitul anului școlar și să fie făcut răspunzător de rezultatele obținute“, se stipulează în documentul amintit. Existau directive exacte privind educația și instrucția elevilor, căci „liceele militare au scopul de a forma elemente de valoare pentru școalele pregătitoare de ofițeri, solid pregătite sufletește pentru nobila și greaua carieră a armelor și înarmate cu cultura necesară“. În spiritul acestui scop, „se va păstra un just echilibru între educația morală, fizică și intelectuală“. Regulile erau foarte stricte. „Vor fi cultivate și observate cu strictețe datoriile către părinți, frați, bătrâni și prieteni, raporturile cu străinii, cu servitorii, obligația de a sări în ajutorul oricui se află în primejdie. Educația se face numai prin exemplu. Ea se bazează pe cunoașterea profundă a sufletului și personalității fiecărui elev“, se nota în darea de seamă. Profesorii trebuia să țină cont de multe aspecte, ce erau punctate în documentul amintit. „Nu vom recurge deci la sfaturi, ci la îndemnuri reci, cari se adresează numai rațiunii. Vom căuta să trezim în sufletul elevului emoții, cari singure pot da naștere unor hotărâri, cari se vor transforma cu încetul în deprinderi. Bunăoară, nu adresați elevilor povața atât de des auzită: spuneți adevărul. N’are nici un efect – Dimpotrivă treziți în sufletul lor disprețul pentru mincinos, care e un laș, faceți-i să admire pe omul sincer, care adesea e un erou, și singura emoție de acest fel, dar adânc simțită, va fi mai rodnică decât toate îndemnurile din lume“. Se fac precizări și privind violența fizică sau verbală. „Educatorul cată să posede o perfectă stăpânire de sine, de care trebuie să se bucure până și în momentele cele mai tulburi. Aceia care dresează cai știu că puterile și cerbicia unui animal nu pot fi învinse prin violență, brutalitate sau nerăbdare, ci numai prin energia unei voințe, care se stăpânește pe sine însăși prin aceea ce este mai caracteristic omului, rațiunea. Așadar, dacă o pedagogie animală are atari cerințe, pedagogia umană nu poate rămâne în urmă“.

De la matematică la şezători cinematografice

Procesul de învățare era sănătos, menit să formeze caractere puternice, să dezvolte abilități. Se studiau în Liceul Militar limba latină, istorie, filosofie, matematică, igienă, dar și gimnastică și scrimă, lucru manual, conversație, franceză, educație militară, muzică instrumentală. Aveau loc, de asemenea, și șezători.

„Sâmbătă, de la orele 18.10 – 20.00, vor avea loc conferințe religioase, însoțite de proecțiuni luminoase, sub conducerea Părintelui Ghia, urmate de cinematograf, alternative cu şezători sub conducerea directorului de studii… Şezătorile au scopul de a urmări chestiuni de cultură generală şi educaţie morală şi patriotică, de a face legătura dintre ştiinţe şi de a distra pe elevi“, se nota în darea de seamă. În cadrul unei şezători cinematografice, elevii aveau, de exemplu, ocazia să vizioneze „O dramă în patru acte: Spionul- Foti Măcelar“, dar şi comedii, după cum reiese din programul unei astfel de manifestări.

Lectura trebuia să fie altă preocupare de bază a celor care alegeau să urmeze Liceul Militar. „Elevii vor fi îndemnaţi, ca în timpul lăsat liber la dispoziţia lor, să citească cărţi din biblioteca liceului“, se menţiona în darea de seamă.

Cărţile şi materialele didactice erau distribuite elevilor cu cel puţin o zi înainte de începerea cursului sau „imediat ce elevul s-a prezentat din carantină… Cărţile vor fi bine cusute şi întotdeauna cu învelitoare curată. La sfârşitul fiecărei cărţi se va face un inventar semnat de elev şi de ofiţerul diriginte de starea în care s-a predat şi primit cartea. Cărţile deteriorate din neglijenţa elevului se vor imputa imediat“, scria directorul de studii al liceului.

Şi aşezarea în bănci era bine stabilită. „În primele locuri se vor aşeza elevii mai neastâmpăraţi. Se va da în seama unui elev bun, unul sau doi elevi slabi şi mediocri cu îndatorirea de a’i ajuta şi stimula la lucru. Aceşti elevi buni se vor numi monitori“, stipulau instrucţiunile pentru ofiţerii diriginţi ai clasei.

Din interiorul liceului

Dincolo de grija pentru buna pregătire a viitorilor militari de carieră se manifesta o preocupare atentă şi pentru igienă, hrană.

În documentele aflate la Arhivele Naţionale se găseşte şi un meniu. „Dejun: o supă sau ciorbă, o mâncare cu carne, o friptură, compot sau prăjitură; pentru prânz: o mâncare fără carne şi o friptură cu garnitură; la ora 17.00: ceai cu pâine, parizer, brânză sau şuncă“, se notează în documentele aflate la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Dolj.

În cadrul liceului funcţionau şi o spălătorie, dar şi o infirmerie. „Există o spălătorie mecanică, unde se face spălatul rufelor elevilor, condusă de mecanicul electrician al liceului. Cu maşinile de cari dispunem şi cu ajutorul a opt spălătorese, am putut avea la timp rufe curate, reparate şi călcate, astfel că primirea elevilor s-a putut face regulat în fiecare sâmbătă, după ce eşau de la baie“, se notează în documente.

În ceea ce priveşte infirmeria, se pare că la acea vreme (1925/1926 –n.r.) se impunea ridicarea uneia noi, după cum reiese din raportul aflat la Arhivele Naţionale. „Infirmeria are local separat cu un salon mare, şase camere mici şi două latrine. În curtea infirmeriei se află o staţiune de depozitare cu o bae smălţuită fără cazan, o cameră de desbrăcat, o cameră de formol, o cameră pentru infirmeria trupei şi un şapron necomplect pentru etuvă. Localul infirmeriei are vechime ca la şcoalei“.

Liceul Militar al Craiovei de altădată era instituţia care a dat militari de elită ai oştirii româneşti, dar şi oameni de cultură şi de ştiinţă proeminenţi.


Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de sâmbătă, 20 august 2016

Actualitate

» Siria: Peste 300 de civili, uciși în trei săptămâni de lupte la Alep
» Agrometeo: Secetă pedologică în Dobrogea, Muntenia, Oltenia și Moldova, în perioada 20-26 august
» Ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic: Guvernul va prezenta un nou pachet de legi pentru a elimina cozile de la ghişee
» Ministrul Educației: Am primit sesizări privind numirile prin detaşare ale directorilor de şcoli. Nu voi ezita să trimit Corpul de control
» Românii cumpără cele mai ieftine poliţe de asigurare pentru locuinţe, care acoperă cele mai puţine riscuri
» DIICOT a trimis în Marea Britanie cererea de comisie rogatorie pentru audierea ziariştilor englezi în scandalul Sky News
» Un liceu de elită din alte timpuri
» Cartea de weekend – „Adulter“

Interviu

» Dacian Cioloș, despre absorbția fondurilor UE: Am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine

Dolj

» La Pașapoarte s-au redus cozile, cu Jandarmeria și Poliția
» Cu filmul pe divan
» 13 ani de închisoare pentru uciderea unui polițist
» S-a urcat băut și fără permis la volan, a provocat un accident și a bătut un șofer

Gorj

» Gorj: Opt persoane au ajuns la spital, după ce două maşini s-au ciocnit pe DN 67
» Cei 15.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia vor primi cota de 10 tone de cărbune, inclusiv cei care urmează să fie concediaţi
» FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR TÂRGU JIU – ROMÂNIA, ediţia a XIV-a, 21 – 26 august 2016

Sport

» România a coborât pe locul 45 în clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice, după 14 zile de întreceri
» Simona Halep s-a calificat în semifinale la Cincinnati, unde o va întâlni pe Kerber
» Mulțescu: Va fi un joc periculos la Timișoara
» Maratonistul Marius Ionescu atacă top 20 la Rio

Magazin

» Horoscopul săptămânii viitoare
» Bancul zilei

Top