Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020 a fost adoptată în ședință de Guvern de miercuri, 10 august 2016, ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie – 29 iulie a.c. Aproximativ 90 de instituții publice, organizații neguvernamentale, asociații de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justiției în perioada februarie – iulie 2016.
Totodată, Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016–2020 a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea SNA 2012-2015, precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.
Astfel, Ministerul Justiției continuă un demers de politică publică anticorupție început cu mulți ani în urmă. Noul document strategic nu demolează ceea ce s-a construit până în prezent ci, dimpotrivă, construiește pe baza a ceea ce s-a realizat până acum, propunând măsuri de corectare a ceea ce nu a funcționat.
Noua strategie propune instituțiilor publice și societății, în general, o schimbare de paradigmă, prin accentul pus pe măsurile de prevenție și educație, pentru a preîntâmpina faptele de corupție. Această schimbare de accent implică responsabilitate la nivel managerial, în toate instituțiile și întreprinderile publice.
Prin noua SNA, fiecare manager de instituție publică trebuie să își asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici și standarde interne menite să prevină faptele de corupție, înainte de toate prin oferirea unui exemplu personal de integritate și apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare. Combaterea corupției prin forța coercitivă a statului este și trebuie menținută, însă ea nu e suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupției pe termen lung.
Din perspectiva SNA, lupta împotriva corupției este un exercițiu continuu și este normal și necesar ca accentul să fie pus pe componenta de prevenție, cu atât mai mult cu cât există o reală cerere din partea cetățenilor cu privire la reformarea funcției publice și la eficientizarea administrației publice, în general.
Prin adoptarea SNA, Guvernul României asumă transparența actului decizional și guvernarea deschisă drept cerințe obligatorii pentru o guvernare responsabilă, în folosul cetățenilor.
Noua SNA va continua o serie de bune practici care au fost identificate în implementarea strategiei anterioare, precum: consultarea în cadrul platformelor de cooperare cu instituții ale administrației publice centrale și locale, cu instituții independente, precum și cu societatea civilă și cu mediul de afaceri sau misiunile de evaluare tematică în cadrul instituțiilor publice, coordonate de Ministerul Justiției.
Noua strategie vizează si creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri și în special în companiile de stat, una dintre măsurile propuse fiind implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice.
Prin includerea acestui obiectiv în strategie, România continuă demersurile de a deveni membru cu drepturi depline al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, în special al Grupului de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia.
Ca element de noutate, întreprinderile la care statul este acționar vor trebui sa publice în format deschis indicatorii economici și de performanță, inclusiv bugetele și subvențiile primite de la autorități publice, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.
La conferința de presă, ministrul Justiției a afirmat: „Pentru ca această strategie să nu rămână doar un document pe hârtie, ar trebui să ne gândim că numai anul trecut România a fost a cincea jurisdicție din Uniunea Europeană în privința bunurilor sechestrate, cu o cifră de jumătate de miliard de euro; vă invit la un exercițiu de imaginație: ce se poate face cu jumătate de miliard de euro? Un spital dotat la cheie costă între 100 și 120 de milioane de euro, gândiți-vă câte școli putem face, câți copii pot fi educați în mod corect și demn sau câte salarii ar putea crește.”
Ministerul Justiției și-a consolidat structura proprie, astfel încât viitorul secretariat al SNA să își poată derula eficient activitățile în implementarea noii strategii. De asemenea, Ministerul Justiției mizează pe sprijinul tuturor instituțiilor publice pentru aplicarea noii SNA și dezvoltarea planurilor sectoriale de integritate.
