Schimbarea la Faţă a Domului este praznic mare, împărătesc, şi pentru creştinii ortodocşi şi pentru catolici, iar semnificaţia religioasă a sărbătorii este relevarea naturii divine a Mântuitorului, când apostolii s-au convins că Iisus Hristos nu este doar un prooroc, ci însuşi Fiul lui Dumnezeu.
Sărbatoarea Schimbării la Faţă s-a suprapus peste o veche sărbătoare din calendarul popular al românilor numită Obrejenia, de la cuvântul slavon obrejenie care semnifică o transformare, sau Probojeni, tot de provenienţă slavonă, verbul probazi are sensul de a ocărî sau a certa.
În calendarul popular ziua de 6 august marchează despărţirea de vară şi începutul toamnei, când frunzele încep să îngălbenească, iarba nu mai creşte, cerbii spurca apele, care încep să se răcească, târâtoarele caută ascunzişuri, iar stârcii şi berzele se pregătesc de plecare.
Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi roditoare şi îmbelşugată, în schimb, dacă plouă, toamna va fi mohorâtă.
Se spune ca nu-i bine ca oamenii să pornească la drum lung în aceeaşi zi cu păsările călătoare, că vor rătăci cărările şi cu greu vor mai găsi drumul spre casă.
Creştinii duc în această zi la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri care se binecuvântează şi se împart după slujbă şi, în unele zone, se face în biserici şi la cimitire pomenirea morţilor şi mai ales a eroilor morţi pentru apărarea ţării.
Tradiţia populară spune că pe 6 august nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, altfel aşa vei fi până la sărbătoarea din anul următor.
