În anul 2015 au fost adoptaţi doar 846 din cei 57.646 de copii aflaţi în grija statului, ceea ce înseamnă mai puţin de 2%, cauza principală a ratei scăzute de adopţie din România fiind legislaţia greoaie.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), din totalul minorilor care anul trecut se aflau în grija statului, doar 3.436 au fost declaraţi „adoptabili“. Dintre aceştia, 846 şi-au găsit o familie, aproape jumătate dintre ei având vârste mai mici de trei ani. Doar nouă minori care aveau peste 14 ani au fost adoptaţi în 2015.
Potrivit legii, pentru ca un copil să devină adoptabil trebuie să se stabilească dacă părinţii sau rudele până la gradul IV nu vor sau nu pot să aibă grijă de minor, aspecte care se stabileau într-un termen de un an. Legea adopţiei care va intra în vigoare în luna august reduce termenul la şase luni. Ulterior, trebuie să se meargă la o instanţă de judecată, unde se solicită acceptarea includerii copilului în registrul naţional pentru adopţie şi începerea procedurilor pentru găsirea unei familii adoptive. Procedura prevede ca părinţii naturali să fie chemaţi în faţa instanţei, unde li se cere acordul. Dacă nu sunt de acord, Direcţia pentru Protecţia Copilului trebuie să demonstreze că timp de o lună nici unul dintre părinţi nu l-a vizitat pe minor la centrul de plasament şi că nici celelalte rude nu sunt interesate de preluarea tutelei. Copiii sunt declaraţi adoptabili dacă instanţa admite cererea direcţiilor de protecţie a minorilor, caz în care părinţii sunt decăzuţi total din drepturi. Din copiii instituţionalizaţi, în 2015 au fost declaraţi „adoptabili“ 3.436, din care 524 aveau cel mult vârsta de doi ani, 880 aveau între trei şi șase ani, 1.711 între șapte şi 11 ani, iar 321 între 14 şi 17 ani.
Copii abuzaţi în centrele de plasament
Peste 100 de copii instituţionalizaţi, din cei 20.291 aflaţi în centrele de plasament din România, au fost victime ale abuzurilor, neglijării sau exploatării în anul 2015, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii agenţiei Mediafax. La 31 martie 2016, în România existau 1.477 de servicii de tip rezidenţial destinate copilului separat temporar sau definitiv de familie, unităţi care în anul 2015 găzduiau 20.291 de copii. Dintre aceştia, doar 32 de minori din centre de plasament au fost adoptaţi. Una dintre problemele cu care se confruntă instituţiile care au în grijă minori este slaba pregătire a angajaţilor. „În majoritatea cazurilor supuse controlului, care au vizat şi acest aspect, reprezentanţii ANPDCA au constatat că prevederile în acest sens nu sunt respectate, motivaţia principală fiind lipsa resurselor bugetare. Conform legislaţiei din prezent, fiecare angajat al serviciilor rezidenţiale trebuie să beneficieze anual de cursuri de formare de specialitate, asigurate prin bugetul angajatorului. Practic, subocuparea şi slaba pregătire profesională a unor categorii de personal sunt principalele probleme cu care se confruntă serviciile de tip rezidenţial“, explică Ministerul Muncii.
Dragoş Pîslaru, ministrul muncii, a declarat pe 17 iunie, într-o emisiune televizată, că există suspiciuni de trafic cu copii în orfelinatele din sudul ţării şi că, în acest moment, sunt „anchete în desfăşurare“ pentru elucidarea acestor suspiciuni.
O statistică a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie arată că, în primele şase luni ale anului trecut, au fost înregistrate 6.736 de abuzuri asupra copiilor, cele mai multe în cadrul familiilor. Totuşi, au fost consemnate şi aproape 500 de situaţii în care micuţii au fost abuzaţi de asistenţii maternali, în instituţiile de plasament sau în instituţiile de învăţământ.
Datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) arată că la finalul lunii martie 2016 în grija statului erau 59.277 de copii, cu aproximativ 2.000 mai mulţi decât la finalul anului trecut.
O nouă lege a adopţiei
Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte adopţiile este legislaţia. Actuala lege privind adopţiile poate întârzia procesul de declarare a unui copil „adoptabil“ până la doi, chiar trei ani.
Încă de anul trecut, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a demarat procesul de modificare a Legii 273/2004 privind adopţia. Modificările au fost publicate în luna aprilie în Monitorul Oficial, iar din 12 august, anul acesta, adopţiile în România se vor face după o serie de norme noi, menite să reducă timpul în care un copil poate fi adoptat şi birocraţia acestui proces.
„Ţinând cont că aproape toate termenele care erau reglementate în prezent au fost reduse la jumătate, estimarea noastră e că se va reduce la jumătate şi termenul efectiv al realizării unei adopţii“, a declarat, pentru Mediafax, Nicoleta Curelaru, şeful Serviciului Juridic din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
Printre modificări se numără reducerea de la un an la şase luni a termenului în care Direcţiile de Asistenţă Socială pot demara procedurile de adopţie, dacă părinţii nu sunt identificaţi. În plus, odată ce copilul va fi declarat adoptabil, statutul său va fi valabil până la încuviinţarea adopţiei sau până la împlinirea vârstei de 14 ani, nemaiexistând limitarea statutului de „adoptabil“ de doi ani, cum e în prezent. De asemenea, micuţul va fi declarat eligibil pentru adopţia internaţională la un an de când a intrat în grija statului, nu la doi ani, aşa cum prevede actuala lege. Cu toate că noile reglementări vor duce la o scurtare a timpului în care un copil poate ajunge într-o familie adoptivă, iar o serie de paşi procedurali au fost eliminaţi, găsirea rudelor până la gradul IV va încetini în continuare procesul de adopţie, spun specialiştii din domeniu.
Deoarece una din marile probleme o reprezintă copiii care au trecut de vârsta de cinci ani, care în foarte puţine cazuri îşi găsesc o familie adoptivă, normele de aplicare a noii legi prevăd şi înfiinţarea unui registru naţional al „copiilor greu adoptabili“.
„Acolo vor fi incluşi toţi copiii care, timp de nouă luni de când au fost declaraţi adoptabili, nu s-a putut identifica pentru ei o familie pe modelul clasic, al listelor care se generează cu toate familiile adoptatoare la nivel naţional. Deci, teoretic, acolo vor putea să fie copii de orice vârstă, până la 14 ani. Orice familie sau persoană care obţine atestat, deci a fost evaluată şi a obţinut atestatul de familie adoptatoare, poate să meargă la Direcţie (DGASPC – n.r.) şi cu responsabilul de caz care i-a fost desemnat, va putea intra alături de acest responabil în registru şi va putea vizualiza copiii şi povestea lor de viaţă, care au fost catalogaţi greu adoptabili“, a declarat Nicoleta Curelaru.
În acest registru naţional, fiecare copil va avea un profil propriu, care va conţine o imagine reprezentativă sau chiar un filmuleţ în cazul copiilor mai mari, numele, starea lui de sănătate şi o scurtă poveste de viaţă a parcursului său instituţional. Aceste informaţii vor putea fi vizualizate de cei care vor să adopte un copil doar în prezenţa unui reprezentant al Direcţiei de Protecţie a Copilului, singurul care va avea acces la registrul online.
Radu Tutulan – Mediafax
