a stomacului la SJU Craiova (FOTO: Arhiva GdS)
Corpul de Control al Ministerului Sănătății (MS) face verificări zilele acestea la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, după decesul a doi din cei nouă pacienţi operaţi pentru obezitate morbidă de o echipă de doctori francezi și medici ai Clinicii Chirurgie I. Un alt pacient este acum internat în spital, iar altul primește tratament acasă. În jurul acestor cazuri se ridică semne de întrebare legate de procedurile care trebuie respectate atunci când un medic străin vine să profeseze ocazional în România, dar și de gravitatea infecțiilor nosocomiale de care acești pacienți nu au scăpat după ce au fost operați.
Doi pacienți au decedat după ce în urmă cu aproximativ o lună și jumătate au suferit o operaţie de micşorare a stomacului la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova (SJU). Intervențiile au fost făcute de o echipă formată din doi medici francezi și medici ai Clinicii Chirurgie I. Din cei nouă pacienți care au fost operați, unul se află încă în spital sub tratament, iar MS a trimis Corpul de Control să facă verificări. În urma decesului celor doi olteni apar multe semne de întrebare.
Problema principală este legată de procedurile care trebuie respectate atunci când un medic străin vine să profeseze ocazional în România. Cât de clară este legislația? Cine verifică dacă legea este respectată? Prin Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății se prevede că profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către cei care au titlu oficial de calificare în medicină. Mai este precizat că pot profesa ca medici atât cetățenii statului român, cât și cetățenii sau beneficiarii statutului de rezident al unui stat membru UE, al Spațiului Economic European (SEP) sau ai Confederației Elvețiene.
Decizia 9/2014 a Colegiului Medicilor din România (CMR) spune că pentru a putea profesa în România este necesar ca medicul din străinătate să aibă un aviz eliberat de Colegiul Medicilor din România.
„Au fost situații în care medici străini au operat în România fără autorizație“
Legislația românească spune că în caz de prestare ocazională de servicii pe teritoriul României, medicii cetățeni străini nu au obligația de a se înscrie în CMR, dar trebuie să solicite CMR eliberarea avizului de practică temporară. În cazul medicilor francezi veniți la SJU Craiova, MS a susținut printr-un comunicat de presă că medicii nu aveau aprobare temporară sau ocazională de prestare de servicii medicale în România de la CMR. Reprezentații SJU Craiova au refuzat deocamdată să ofere detalii în acest sens.
Pe de altă parte, reprezentanții pacienților susțin că nu ar fi prima dată când medici străini profesează la noi în țară fără aviz, iar cei care trebuie să controleze aceste situații sunt reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) și ai MS. „Au fost situații în care medici străini au operat în România fără autorizație. Un medic de origine arabă a venit din Italia în România și a operat în colaborare cu un medic român, dar medicul român nici nu a asistat la operație. Medicul practica în România cu diplomă falsă. Abia după mai multe sesizări ale pacienților nemulțumiți, autoritățile au descoperit ilegalitatea și că nu avea aviz de la CMR. Astfel de situații pot apărea pentru că nu avem o formă prea bună de control. Deși există o legislație care ar putea controla aceste situații, uneori nu este respectată. Există și posibilitatea ca echipe de medici să lucreze ilegal și să poată ascunde acest lucru pentru că profesează în clinici private, unde accesul autorităților este restrâns. De la medici știu că unii colegi de-ai lor și-au permis să opereze alături de medici din străinătate care nu parcurseseră toate etapele de avizare. Într-adevăr, procedura pentru obținerea avizului este anevoioasă, dar este normal să fie așa“, susține Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).
„Trebuie să încurajăm colaborările, făcute pe o reglementare precisă“
Dacă modalitatea de obținere a avizului de către medici este stabilită de Decizia 9/2014 a CMR, reprezentanții pacienților spun că lipsește legislația care să reglementeze situațiile în care apar erori medicale în urma colaborării dintre medicii străini și români. În plus, pentru ca reușita terapeutică să fie cea așteptată, condițiile din spital trebuie să respecte standardele cerute. „Nu sunt reglementate situațiile în care apar erori medicale făcute de echipă mixtă, având în vedere condițiile în care se lucrează în România. Noi trebuie să încurajăm aceste colaborări pentru că mulți pacienți au fost salvați cu ajutorul acestor echipe mixte, dar trebuie făcute pe o reglementare precisă. Echipa medicală din străinătate vine în România bazându-se pe încrederea în echipa cu care va colabora. De multe ori, medicii străini nu au încredere în spitalele românești, în condițiile de lucru de aici, le este frică să vină pentru că poate să se producă o eroare medicală dacă nu se pun la dispoziție materiale sanitare sterile sau dacă sala de operație nu este echipată corespunzător“, adaugă Vasile Barbu.
„Nu avem circuite sigure ale pacienților în actul medical“
Pregătirea pacienților înainte de operație și urmărirea lor îndelungată după ce au trecut de intervenția chirurgicală sunt puncte-cheie pentru evoluția stării de sănătate a bolnavului. Reprezentanții pacienților susțin că în cazurile din Craiova controlul ar trebui să vizeze și aceste aspecte. „Trebuie verificat dacă pregătirea pacientului înainte de operație a fost de calitate, nu este suficient să existe doar pe hârtie. Nu avem niște circuite sigure ale pacienților în actul medical. Traseul pacientului este brăzdat de imperfecțiuni. În situațiile din Craiova cred că s-au neglijat anumite situații postoperator. Trebuie să existe o bună supraveghere postoperatorie, nu să îl trimiți pe pacient acasă, să se ocupe medicul de familie. Nu este treaba medicilor străini să verifice dacă procedurile de îngrijre sunt respectate, ei pot controla doar activitatea din blocul operator. Iar dacă investigațiile preoperatorii nu sunt făcute corect, aduc mari prejudicii actului medical pentru că medicul chirurg trebuie să aibă încredere în ceea ce îi spun cei care au făcut aceste analize, iar intervenția se realizează în baza investigațiilor clinice și paraclinice făcute înainte de operație. Este posibil să se fi greșit aici în cazurile din Craiova“, mai susține Vasile Barbu, președintele ANPP.
„Pacientul trebuie să își dea consimțământul informat pentru fiecare medic din sala de operație“
Pacienții au dreptul să fie informați asupra stării lor de sănătate și a intervențiilor prin care urmează să treacă. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului specifică faptul că dacă la operație sunt prezenți mai mulți medici, chiar și ca simpli supraveghetori, pacientul trebuie să fie informat și să își dea consimțământul pentru prezența fiecăruia dintre aceștia. „Orice persoană prezentă în sala de operație care nu este implicată în actul medical este considerată un intrus, pentru care pacientul trebuie să își dea acceptul. Trebuie să știe că înainte să fie operați de echipe mixte pot să ceară medicilor informații legate de respectarea procedurilor legale privind alcătuirea echipei. Trebuie să verifice dacă echipa mixtă este autorizată sau nu. Pot suna chiar la DSP să ceară detalii pentru că aceste operații sunt programate, iar DSP-urile trebuie să știe de ele. Sau pot întreba la spital, pentru că el este până la urmă răspunzător de astfel de situații și este obligat să se asigure de respectarea protocoalelor care se impun“, atrage atenția reprezentantul pacienților.
Colaborările dintre medici salvează vieți
Din 2015 și până în martie anul acesta, Colegiul Medicilor din România a eliberat 54 de avize pentru practică medicală cu caracter temporar/ocazional medicilor străini. Cele mai multe avize au fost date medicilor americani, 15. Intervențiile chirurgicale realizate în colaborare cu medicii străini sunt șansa doctorilor români de a învăța metode noi. În urmă cu trei ani, în Craiova au fost realizate cu succes, în premieră națională, de către medicul spaniol Diego Gonzalez Rivas, trei intervenţii chirurgicale în care un lob pulmonar (o parte din plămân) a fost rezecat chirurgical printr-o incizie mică şi fără depărtarea coastelor. „În domenii în care chirurgia la noi nu are expertiza necesară, este logic să vină echipe cu experiență care să ajute. Pentru transplatul hepatic a venit de mai multe ori o echipă din Italia. Un profesor din străinătate a venit pentru a opera defecte ale sternului cu o metodă inventată de el“, spune Bogdan Tănase, medic primar chirurgie generală la Institutul Oncologic București şi preşedinte al Alianţei Medicilor (AM) pentru reforma sistemului de sănătate.
Bolnavii, declarați cu infecții nosocomiale
În cazul pacienților cu obezitate morbidă, complicațiile sunt cunoscute și acceptate în medicină. Important de urmărit este dacă rata acestora se suprapune peste rata complicațiilor din literatura de specialitate, spun specialiștii. „Pacienții operați în Craiova aveau obezitate morbidă și probabil și alte afecțiuni, nu erau oameni perfect sănătoși. Iar în aceste cazuri complicațiile pot apărea. Trebuie văzut însă dacă rata acestora se suprapune peste rata complicațiilor din literatura de specialitate, dacă atitudinea referitoare la complicații a fost aceeași cu cea acceptată internațional“, adaugă dr. Tănase.
Ministerul Sănătății a anunțat că pacientul de 42 de ani care a fost operat la SJU Craiova pentru micșoare de stomac și care încă se află internat în unitatea medicală a fost declarat cu infecție nosocomială cu Klebsiella și cu Clostridium Difficile. Și în cazul pacientei de 33 de ani, operată în aceeași perioadă, care acum urmează tratament acasă, analizele au arătat că a contactat mai multe infecții, Stafilococ sp, Bacil Gram negativ, Stafilococ coagulazo negativ. Rămâne de văzut dacă și în cazul celor doi pacienți decedați se poate vorbi de infecții nosocomiale. GdS a cerut DSP Dolj informații în aceste sens, dar încă nu au fost transmise.
În perioada 25-27 mai 2016, când cei nouă pacienți au fost operați, SJU Craiova încă folosea dezinfectanții Hexi Pharma. Urmează ca instituțiile abilitate să stabilească dacă infecțiile descoperite la acești pacienți sunt o consecință a ineficienței dezinfectanților diluați.
Chirurgul Bogdan Tănase spune că infecțiile cu Klebsiella și Clostridium au apărut ca urmare a complicațiilor operației. „Clostridium Difficile este o infecție nosocomială gravă, care apare ca urmare a tratamentului cu antibiotic prelungit. Klebsiella apare la pacienții care au abcese abdominale apărute ca urmare a unor fistule digestive (canale format accidental sau în urma unei operații – n.r.). Și Klebsiella, și Clostridium sunt bacterii care în mod normal există în flora digestivă din intestinele noastre. Aceste infecții au apărut ca urmare a complicațiilor operației. Dacă pacientul nu ar fi făcut fistulă, nu ar fi avut nevoie de tratament cu antibiotic prelungit și, ca urmare, nu ar fi făcut infecție“, explică medicul.
