Lista neagră a achiziţiilor publice, utilă şi dorită, dar inexistentă

Autorităţile publice vor folosi aceleaşi practici vechi pentru a verifica companiile care câştigă licitaţii (Foto: business24.ro)
Autorităţile publice vor folosi aceleaşi practici vechi pentru a verifica companiile care câştigă licitaţii (Foto: business24.ro)

Instrumentul care ar elimina suspiciunile de fraudă şi corupţie din procedurile de achiziţii publice, „lista neagră“ a firmelor care nu au respectat procedurile, este cerut de lege dar nu funcţionează, deşi România ar trebui să respecte, în exerciţiul financiar european 2014-2020, noile directive.

În actualul exerciţiu financiar european, autorităţile publice, contractante de fonduri structurale şi nu numai, vor folosi aceleaşi practici vechi de verificare a aplicanţilor care vor câştiga procedurile de achiziţii publice, ceea ce va duce, în opinia specialiştilor în achiziţii publice, probabil, la noi cazuri de corupţie şi fraudă.

Din motive încă necunoscute, instituţiile publice din România nu vor folosi, în perioada imediat următoare, cel mai eficient instrument recunoscut în combaterea şi prevenirea fraudării banilor publici: lista neagră a achizitorilor, aşa-numitul „blacklist“, un document stipulat în actele normative adoptate de România şi care ar trebui să conţină numele firmelor care au făcut probleme de-a lungul timpului.

Nu sunt puse în discuţie cazurile penale, în care s-au pronunţat instanţele, cazuri la care au acces toţi factorii de decizie şi pe care chiar ghidurile de finanţare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autorităţile, tergiversarea lucrărilor sau căpuşarea banilor bugetaţi către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorţiu abonat la fondurile publice.

Se întâmplă acest fenomen în contextul în care noul cadru legislativ european a inclus directive care garantează că toţi actorii economici din UE au acces efectiv şi nediscriminatoriu la piaţă şi are ca „obiectiv principal simplificarea şi flexibilizarea normelor şi procedurilor existente, pentru a creşte eficienţa procesului de achiziţii publice“, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP).

Lista neagră a achiziţiilor publice este dorită, în acest moment, mai ales de funcţionarii care aplică procedurile de achiziţii publice şi care au multe nelămuriri cu privire la modul de implementare a legislaţiei noi, dar această listă nu există, ba chiar nici o instituţie publică din România nu şi-o asumă. Baza de date cu pricina ar trebui să conţină elemente de identificare a unei firme şi, pe scurt, problemele întâmpinate cu aceasta, cum ar fi „întârzieri repetate în executarea lucrărilor“… Documentul ar trebui să aibă două niveluri de acces, unul pentru aceia care postează, cu statut intern, unde responsabilii de achiziţii pot furniza informaţii, altul pentru consultare, de asemenea cu acces limitat, unde pot fi căutate firmele în funcţie de CUI sau alte elemente de identificare la care au acces doar autorităţile.

„Nu, noi nu avem o listă neagră a achiziţiilor publice şi, din câte ştiu, nici nu vom realiza curând. Precizăm însă că în fiecare raport de activitate al nostru există o listă cu autorităţile contractante – instituţii publice – care au fost amendate sau sancţionate de noi fiindcă nu au respectat legislaţia achiziţiilor publice. Această listă este publică, dar nu este acea listă neagră, aceasta nu cuprinde firmele cu care ar fi fost probleme, nu există o asemenea bază de date“, a declarat Ana Maria Ungureanu, ofiţer de presă la ANAP.

De altfel, într-o conferinţă comună a autorităţilor din domeniu, organizată de Freedomhouse la începutul lunii iulie, în cadrul proiectului „Legislaţie, Economie, Competiţie şi Administraţie“ (LECA), specialiştii din achiziţiile publice au ajuns la concluzia că „lista neagră a achiziţiilor este un instrument util, dar nefuncţional în România“.

Utilă, dacă nu va fi folosită de administraţie pentru a se elimina companii neprietene

Funcţionarii publici prezenţi la aceeaşi întâlnire, care a constat şi în sesiuni de întrebări şi răspunsuri pentru practicienii achiziţiilor publice, au opinat, la rându-le: „Suntem primii care întâmpinăm probleme, avem o presiune enormă din cauza legislaţiei neclare. Ne mai consultăm cu colegi din ţară, mai cerem sfatul celor de la centru, dar e dificil fiindcă, aparent, legea e mai permisivă, dar numai pe anumite paliere, şi este, bineînţeles, interpretabilă. Noi – potrivit noii legislaţii – nu mai aplicăm principiul preţului cel mai scăzut, dar e neclar şi cum trebuie să verificăm bonitatea unor firme aplicante, dacă nu avem acest instrument. Neclar e şi cum alegem oferta cu un raport preţ-calitate avantajos. În acest moment, nu am schimbat deloc practicile de verificare a companiilor, iar achiziţiile publice pentru proiectele europene şi nu numai – cu toate nelămuririle noastre – au intrat în linie dreaptă“, a spus un practician din achiziţii publice de la Alba Iulia.

„Da, vorbim despre un instrument care ar fi extrem de util, prevăzut de legislaţie, dar nu ştiu dacă şi cum va funcţiona la noi. Este un instrument util în măsura în care nu ar fi folosit de administraţie pentru a se elimina din procedurile de achiziţie publică o serie de companii neprietene. Nu mă aştept ca România să fie ţara în care să fie pus acest instrument în aplicare, mai ales dacă folosirea acestuia va fi lipsită de criterii obiective pe care să le respecte instituţiile“, a declarat pentru Mediafax Laura Ştefan, coordonatorul activităţilor anticorupţie pentru Expert Forum, expert internaţional pentru Comisia Europeană, UNDP, OECD şi membru al Expert Group on Corruption.

Incertitudinile legislative provoacă ineficienţă în sectorul public, dar şi în cel privat

Dacă la nivel central – unde cei care accesează fonduri publice sunt în vizorul organismelor de control şi în colimatorul presei – achiziţiile publice ar putea deveni mai transparente, probleme ar putea fi în teritoriu, în comunităţile mici, unde nu numai că nu există modele de bune practici şi instrumente pentru achiziţii publice corecte, dar nu există nici suficiente firme care să asigure concurenţa, nici specialişti care să aplice legea în litera şi spiritul ei. Cum în exerciţiul financiar european 2014-2020 vor avea acces facil la bani publici comunităţile care şi-au pus la punct strategiile de dezvoltare şi şi-au pregătit draft-uri de proiecte, multe comune din ţară s-au asociat în aşa-numitele Grupuri de Acţiune Locală (GAL), organizaţii neguvernamentale din care fac parte experţi şi strategi care să acceseze fonduri europene pentru localităţile respective şi chiar să implementeze proiectele, aşadar să pună la punct şi procedurile de achiziţii publice.

„Sincer, habar nu am ce este această listă neagră. Da, ar fi extrem de utilă, mai ales că noi lucrăm în primă fază cu proiectanţii, iar problemele în proiectele europene încep de la firmele de proiectare. Dacă am şti care sunt firmele ce au făcut, în trecut, probleme, am fi mult mai atenţi, astfel încât să reuşim o mai mare absorbţie a fondurilor, să nu avem parte de corecţii“, a declarat, pentru Mediafax, Cosmin Răzmeriţă, preşedintele a două Grupuri de Acţiune Locală din Brăila, care au câştigat deja fonduri prin autoritatea contractantă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit statisticilor UE, în România, rata de absorbţie a fondurilor europene rămâne una dintre cele mai scăzute, iar Comisia a identificat practicile din domeniul achiziţiilor publice ca fiind un risc major pentru pregătirea şi implementarea următorului exerciţiu de finanţare, 2014-2020. „Corupţia şi fraudele din achiziţiile publice rămân o problemă în România, în timp ce incertitudinile legislative provoacă ineficienţă atât în sectorul public, cât şi în cel privat“, se arată în Raportul de ţară pe 2015 al Comisiei Europene.


Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

23 septembrie 2016

Olt: Acţiuni pentru siguranţa cetăţenilor

În perioada următoare, aproximativ 150 de jandarmi vor fi angrenaţi zilnic în misiuni de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice, precum şi de pază şi protecţie instituţională. Jandarmii vor acţiona în sistem integrat în cadrul ...

Sumarul ediției de marţi, 19 iulie 2016

Actualitate

» Turcia: Peste 15.000 de angajați din Educație au fost demiși; licențele posturilor ce au legături cu Gulen au fost anulate
» Doi deţinuţi români au evadat dintr-o închisoare elveţiană
» Curtea de Apel Piteşti a decis: Inculpaţii din dosarul “Berevoeşti“ rămân în arest
» Inspecția Sanitară a sesizat nereguli la Spitalul Bagdasar-Arseni
» Prognoza meteo pentru miercuri şi joi
» Ministrul Voiculescu: Corupţia ucide şi acest lucru nu este nicăieri mai evident decât în sănătate
» MAE confirmă decesul unui cetățean român în urma atacului de la Nisa
» Doctoriţa Roiu de la Spitalul de Arşi din Bucureşti criticată de colegi, după ce a filmat viermii de pe rana unui pacient
» Premierul Dacian Cioloş: Corupţia coroborată cu indiferenţa poate să ucidă
» MAE: Românii care au fost daţi dispăruţi pe SOS Nice nu se aflau în zona respectivă la momentul atacului
» Marea Britanie: Trei persoane au murit în urma unui atac armat
» Lucrări pe A1 Bucureşti – Piteşti
» Taiwan: Accident de autocar soldat cu moartea tuturor pasagerilor
» Turcia: Generalul Akin Ozturk, artizanul tentativei de puci
» Pictoriţa Medi Dinu a murit la 107 ani
» Un al patrulea român este dat dispărut în urma atacului din Franţa
» Turcia suspendă concediul anual pentru peste 3 milioane de funcționari publici
» Restricţii de circulaţie pe mai multe drumuri naţionale
» Accident pe Autostrada A1, Bucureşti – Piteşti
» Astăzi are loc repartizarea computerizată la licee
» Grevă la calea ferată elenă
» Germania: Atac într-un tren, cel puțin 20 de răniți
» Rechizitoriu DNA: Dragnea știa că cele două angajate de la DGSAPC lucrau, de fapt, la PSD Teleorman

Dolj

» Datini și obiceiuri de vară, în Piaţa „Fraţii Buzeşti“
» Coadă la paşapoarte
» Craiova: Restricţii de circulaţie cu prilejul Serbărilor Timişoreana
» Craiova: Imagotexte cu George Nina Elian
» DNA a trimis-o în judecată pe primăriţa Lia Olguţa Vasilescu
» Craioveni cercetați pentru furt
» Craiovean urmărit internaţional extrădat din Spania
» Dolj: Caramabol între trei maşini. O persoană a fost rănită
» Conferința Națională de Învățământ Virtual (CNIV) la Universitatea din Craiova
» Ford și Fundația GdS modernizează laboratoarele Colegiului „Odobleja“
» Rezultatele contestațiilor la bacalaureat au schimbat clasamentul liceelor

Gorj

» Gorj: Muncitor electrocutat mortal, la o fabrică de pufuleţi
» Gorj: Mănăstirea Dobriţa îşi sărbătoreşte hramul
» Gorj: S-a răsturnat cu maşina într-un pârâu
» Gorj: Şeful Diviziei Miniere vrea să scape de controlul judiciar
» Gorj: Cozi la Casa de Pensii
» Directorul Diviziei Miniere din CEO, un nou dosar la DNA
» Fosta viceprimăriţă Iulia Vînă, declarată incompatibilă

Mehedinţi

» Mehedinţi: Jandarmii vor fi în misiune de Sfântul Ilie

Vâlcea

» Razie pe şoselele din Vâlcea
» Râmnicu Vâlcea: În doi ani, municpalitatea speră să scape de câinii fără stăpân
» Râmnicu Vâlcea: Începe distribuirea alimentelor pentru persoanele defavorizate
» Ziua Imnului Naţional sărbătorită de radioamatorii vâlceni şi braşoveni

Sport

» Handbal (f): Simona Gogârlă s-a despărţit de SCM Craiova
» Ilie Năstase a primit Steaua României în grad de comandor

Sanatate

» Studiu: Circa 2,5 milioane de persoane sunt infectate anual cu virusul HIV în întreaga lume

Magazin

» Horoscop

Top