Expertiza Parchetului General, în cazul Colectiv, arată că primăria nu a făcut vreun control în ultimii cinci ani, lucrările nu aveau autorizaţie de construcţie, clubul nu avea suficiente căi de acces, iar conducerea ISU nu cunoştea incinta, deşi era în atribuţiile instituţiei, scrie Mediafax.
Raportul tehnic al experţilor Parchetului de pe lângă ÎCCJ în cazul incendiului de la clubul Colectiv arată numeroase nereguli în ceea ce priveşte construcţia (Fabrica Pionerul) dar şi a mecanismelor care aveau competenţă de verificare. Raportul arată că nu au fost identificate „dovezi că s-ar fi desfăşurat activităţi de inspecţie, control, îndrumare etc. pe parcursul a ultimilor cinci ani, când în acel spaţiu s-au desfăşurat activităţi similare, de către trei chiriaşi, succesiv, astfel încât să identifice şi să constate respectarea cadrului legal şi să impună măsuri de intrare în legalitate” de către Primăria Sectorului 4.
În ceea ce priveşte Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov, raportul Parchetului arată că „ISUB a efectuat verificări în incintă sau pe propietatea Pionerul, dar expertiza nu a identificat dovezi privind inspectarea spaţiilor închiriate, neidentificând nici măsuri privind eventualele restricţii sau măsuri de eliminare a riscurilor identificate”. De asemenea ,”expertiza reţine că procedurile legale impun ca personalul ISU să realizeze recunoaşterea fiecărui obiectiv economic periodic, pentru a identifica căi de acces, maniera de funcţionare şi amplasamentul hidranţilor, căi de evacuare, riscuri de incendiu astfel încât situaţia din incinta Pionerul ar fi trebuit să fie cunoscută pe întreg lanţul de comandă, chiar dacă nu a exista o cerere oficială depusă de SC. Colectiv” se mai arată în raportul tehnic. Din raportul tehnic al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, mai reiese că în incinta fabricii Pionerul există lucrări de construire şi amenajare care nu îndeplinesc cerinţele legale, iar „cea mai mare parte a lucrărilor realizate, necesitau Autorizaţie de Constucţie, o parte dintre lucrări nu îndeplinesc cerinţele impuse de normele în vigoare, în special în cazul în care este necesară o evacuare rapidă a utilizatorilor din spaţiul aferent”. Raportul arată că au fost folosite materiale uşor inflamabile în momentul în care a fost construit tavanul fals. De asemenea „ventilaţiile, atât pentru aportul de aer proaspăt, cât şi pentru exhaustarea celui viciat, nu sunt poziţionate corespunzător”, iar „instalaţiile electrice dispuse pe sub panta din lemn sunt neconforme”. Numărul căilor de acces pentru spaţii publice aglomerate trebuiau să fie minimum două teoretic, spun experţii, însă în cazul clubului Colectiv exista doar una utilizabilă, „dar şi aceasta neconformă, cea către clubul Salsa fiind blocată pe interior şi inutilizabilă, iar a doua, către curte avea uşi neconforme, una dintre acestea fiind blocată, fără bară antipanică, ceea ce a influenţat negativ evacuarea persoanelor „, potrivit Mediafax.
Potrivit experţilor, amplasarea containerului cu uşi fără bară de panică reprezintă o altă neconformitate, iar utilizarea de geamuri de alt tip decât cel „securit” la uşile de acces este o altă problemă semnalată. O altă neregulă, constatată de către specialişti, este racordarea între container şi sala cu rampa de şapte centimetri pe lătimea peretelui, care poate prezenta risc de dezechilibru pentru persoane. În urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv din Bucureşti şi-au pierdut viaţa 63 de persoane, dintre care 27 au murit în incendiu, 24 în spitalele din ţară şi 12 dintre răniţii transferaţi în străinătate. După incendiu au fost internaţi în spitale din Capitală 147 de răniţi.
