În 2015, având în vedere contribuţia Poliţiei Române la creşterea şi dezvoltarea cooperării poliţieneşti internaţionale, cea de-a 43-a Conferinţă Regională Europeană INTERPOL a fost organizată la Bucureşti.
România, prin Poliția Română, participă constant la operațiunile INTERPOL și la implementarea tuturor programelor și instrumentelor puse la dispoziție, inclusiv prin alimentarea bazelor de date.
Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – INTERPOL, în cadrul căreia România are calitatea de membru fondator, a fost creată ca reacţie la dezvoltarea criminalităţii internaţionale.
Pe parcursul anului 2015, prin canalul INTERPOL au fost procesate 166.575 de mesaje (media de 658 de mesaje pe zi).
- Un rol important în activitatea Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională în anul 2015 l-a reprezentat acordarea sprijinului necesar atât partenerilor externi cât şi partenerilor interni în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional transfrontalier.
- În urma verificării cetăţenilor români care şi-au declarat identităţi false, semnalaţi prin Interpol de omologii străini ca suspecţi/autori de infracţiuni deosebit de grave, s-a stabilit identitatea reală pentru 5 persoane.
- S-a continuat schimbul de informaţii pe linia verificării profilurilor ADN realizate în urma cercetării la faţa locului, mai ales în diferite cazuri de furt calificat şi omor, precum şi în cazul identificării cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscută, transmiţându-se spre verificare Institutului Naţional de Criminalistică profiluri ADN. Astfel, au reieşit 9 rezultate pozitive care au condus la identificarea autorilor de infracţiuni.
În cadrul aplicării Tratatului de la Prum şi ca urmare a operaţionalizării schimbului de date genetice si date dactiloscopice cu mai multe ţări europene a rezultat 124 de semnalări ADN România – stat membru solicitat și 9 semnalări privind ADN România – stat membru solicitant, respectiv 455 semnalări privind impresiuni digitale (România – stat membru solicitat).
- Pe parcursul anului au fost efectuate activităţi de punere în urmărire internaţională a bunurilor şi obiectelor de patrimoniu naţional furate de pe teritoriul României, precum şi schimbul de informaţii şi dispunerea măsurilor necesare în vederea descoperirii şi recuperării unor opere de artă furate pe plan internaţional.
Pe această linie, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarele privind săpăturile arheologice ilegale din site-uri aflate în Munții Orăştiei, pentru recuperarea de monede de aur tip Koson şi pseudoLysimach, s-a continuat transmiterea de solicitări către omologii din străinătate (Germania, Olanda, Spania) însoţite de comisii rogatorii internaţionale, emise de parchetul sus-menţionat.
