După moartea celor doi tineri aflaţi în grija statului, o serie de întrebări au rămas fără răspuns. La DGASPC Dolj se desfăşoară o anchetă penală, dar şi verificări ale Corpului de Control al Ministerului Muncii. Maria Dumbravă (foto), purtător de cuvânt al DGASPC Dolj, a acceptat să ne ofere răspunsuri la câteva întrebări. Am trimis o serie de întrebări şi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, dar până în acest moment nu am primit răspunsurile.
GdS: Ambii tineri care şi-au pus capăt zilelor au practic poveşti similare. Abandonaţi la vârste fragede, cei doi au ajuns să fie crescuţi de un asistent maternal profesionist. Nicu – timp de aproximativ 12 ani, Cristina, aproximativ 11 ani au trăit lângă cele care au acceptat să le fie asistente maternale, pentru aceşti copii, însă ele au fost femeile cărora le-au spus pentru prima dată mamă. Colegii Cristinei povestesc că adolescenta era extrem de afectată din cauza faptului că a fost luată de la asistenta maternală şi că acesta este motivul pentru care a ales să-şi pună capăt zilelor. De ce i-a fost îngrădit Cristinei dreptul de a avea o mamă a fost întrebarea care a fost pe buzele tuturor în aceste zile. Când se schimbă unui copil asistentul maternal? Când este mutat într-un apartament de tip familial? Este adevărat că există un regulament de ordine interioară în care asistentului maternal îi este menţionat că trebuie să evite ataşamentul faţă de copil?
Maria Dumbravă (M.D.): S-a vorbit foarte mult despre asistenţi maternali în aceste zile. Înainte de orice, însă, trebuie menţionat faptul că asistentul maternal profesionist este acea persoană fizică, atestată, care asigură prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliul său creşterea, îngrijirea şi educarea necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau în încredinţare. Este o meserie ca oricare alta, relaţiile dintre copii şi asistent trebuie relativ limitate. În fişa postului, asistenţilor maternali li se explică faptul că ei se ocupă temporar de copiii pe care îi au în grijă până ce aceştia sunt reintegraţi în familie, până sunt adoptaţi etc. Sunt specificate norme şi proceduri clare. Asistentul maternal este informat de la început despre istoricul copilului pe care îl ia în îngrijire, iar acesta are obligaţia de a explica micuţului, atunci când este momentul, că la el va sta o perioadă temporară. Acesta este şi rolul unui asistent maternal, să îl pregătească pe copil pentru plecare. Toţi asistenţii maternali participă la cursuri de formare profesională, unde sunt pregătiţi şi instruiţi. Am avut de-a lungul anilor, situaţii în care ataşamentul dintre copil şi asistenţii maternali a fost atât de puternic, încât asistenţii au cerut plasament simplu pentru copii, adică fără a primi acel salariu ca asistent maternal sau chiar au adoptat copii. Şi le-au fost acceptate aceste cerinţe.
Atestatul de asistent maternal profesionist se eliberează pentru o perioadă de trei ani, iar asistentul maternal optează din start atunci când se atestează pentru vârsta copiilor pe care doreşte să îi ia în îngrijire, de exemplu grupa 0-12 ani, copil sănătos, numărul copiilor pe care doreşte să îi ai în îngrijire. Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se desfăşoară în baza unui contract individual de muncă, acesta având un caracter special, specific protecţiei copilului. Acest contract de muncă se încheie pe perioada de valabilitate a atestatului. Contractul individual de muncă se suspendă ori încetează în cazurile prevăzute de legislaţia muncii, precum şi în cazul suspendării, retragerii sau încetării atestatului de asistent maternal profesionist. Asistentul maternal profesionist are următoarele obligaţii, conform legii, privind copiii primiţi în plasament sau încredinţaţi (HG nr. 679/2003, articolul 10, n.r.): c) să asigure integrarea copiilor în viaţa socială; d) să contribuie la pregătirea reintegrării copiilor în familia lor naturală sau la integrarea acestora în familia adoptivă, după caz. În plus, asistenţii maternali sunt obligaţi să prezinte comisiei pentru protecţia copilului rapoarte trimestriale referitoare la evoluţia copiilor încredinţaţi sau daţi în plasament asistenţilor maternali profesionişti. În Ordinul nr. 35/2003, se specifică următoarele: „Copilul, familia sa şi asistentul maternal cunosc motivul pentru care copilul este în asistenţă maternală şi înţeleg motivele plasamentului, cunosc durata şi scopul acestei măsuri, precum şi detaliile cu privire la statutul legal al copilului“. La asistenţii maternali ajung copiii foarte mici, cei abandonaţi în spitale, cei luaţi în regim de urgenţă.
GdS: Cum a fost văzută la început, în Dolj, această meserie?
M.D.: Îmi amintesc că prin 1998, 1999, meseria de asistent maternal a fost văzută ca una de suport pentru copiii cu vârste cuprinse între zero şi șapte ani. Era cu precădere o meserie pentru femeile din mediul rural care aveau şanse mai mici să îşi găsească un loc de muncă. După s-a extins, tot mai multe persoane din mediul urban au dorit să se atesteze ca asistenţi maternali.
GdS: Din câte ştim cu toţii, în ultimii ani DGASPC Dolj s-a confruntat cu deficit de personal. După moartea celor doi tineri instituţionalizaţi, reprezentanţii instituţiei au anunţat că au dublat numărul angajaţilor din apartamentele de tip familial. De unde au fost luaţi aceşti angajaţi?
M.D.: Da, pentru o perioadă până la depășirea situației de criză. Folosim același personal prin efectuarea de ore suplimentare și anularea concediului de odihnă. Am fost prezenți în căsuțele de tip familial și managerii de caz, și psihologii, au fost făcute șapte echipe care au interacționat permanent cu copii pe perioada zilei în intervalul 9.00- 20.00.
GdS: În urma tragicelor evenimente, s-a aflat faptul că cei mai mulţi dintre copiii din apartamentele de tip familial au avut cel puţin o tentativă de suicid. S-a aflat că Nicu Cristea a mai vrut să-şi ia viaţa de trei ori, ultima dată chiar în vara acestui an. Având în vedere aceste fapte, reiese clar că aceşti copii au adevărate probleme şi ar fi trebuit atent monitorizaţi şi evaluaţi psihologic. Când a avut loc ultima evaluare a acestor copii şi cum de psihologii nu au sesizat faptul că aceştia au grave probleme emoţionale? Ce măsuri au fost luate cu psihologii Direcţiei care au efectuat evaluările?
M.D.: Toţi copiii din sistem sunt reevaluaţi trimestrial. În ceea ce priveşte evaluările acestor copii pot să menţionez faptul că aceste documente din dosarele individuale au fost preluate pentru a fi folosite de corpul de control în cadrul anchetei.
GdS: Colegii lui Nicu Cristea au fost revoltaţi de faptul că, după decesul tânărului, Direcţia a decis încredinţarea trupului neînsufleţit familiei biologice. Au povestit că revolta lor este cu atât mai mare, cu cât, pe tot parcursul vieţii, tânărul a făcut eforturi de a se apropia de cei şase fraţi şi de părinţii lui, fără succes. De ce a fost luată această decizie?
M.D.: Explicaţia este foarte simplă. Nicu avea o familie cu care păstra legătura. Toţi tinerii pe care îi avem în sistem atunci când împlinesc 18 ani au posibilitatea să ceară să iasă din protecţie specială, să meargă la familie sau la altă persoană. El a rămas în grija noastră pentru că aşa a considerat. Nu a cerut să meargă nici la părinţi, nici la asistenţii maternali cu care păstra legătura. În plus, în momentul în care cineva din sistem a decedat, încetează automat şi măsura de protecţie. Dacă aceste persoane au familie sau rude, avem obligaţia să luăm legătura cu ei, să le comunicăm decesul, iar ei să decidă dacă vor să se ocupe de înmormântare sau ne permit nouă, ca Direcţie, să facem acest lucru. Familia lui Nicu a dorit să se ocupe de înmormântarea acestuia.
GdS: Există apartamente de tip familial în care sunt cazaţi copii instituţionalizaţi de vârste diferite, tineri care au probleme cu drogurile, cu alcoolul şi care se află în atenţia poliţiei şi copii de vârste mici. De ce se nu sunt grupaţi copiii din aceste apartamente în funcţie de vârsta lor?
M.D.: Atunci când se face distribuirea copiilor în apartamente de tip familial, se încearcă urmărirea unui model de tip familial. Din acest motiv, mixăm copii de toate vârstele. Iar cei care îi supraveghează pe aceşti copii au rolul să îi îndrume, să îi asiste, să îi înveţe să fie independenţi.
GdS: Tinerii din apartamentele de tip familial cu care am discutat în ultima săptămână au povestit că îi deranjează foarte multe lucruri din sistem, printre care şi faptul că primesc doar 28 de lei lunar şi că hainele pe care au dreptul să le primească le sunt cumpărate fără a ţine cont de preferinţele lor. Au mărturisit că de cele mai multe ori sunt cu câteva numere mai mari şi ajung să fie aruncate într-un colţ al şifonierului. De ce nu li se cere părerea atunci când se cumpără aceste haine?
M.D.: Din câte cunosc, se notifică dorinţele lor, se menţionează măsurile de care fiecare are nevoie, însă achiziţionarea acestor haine se face conform legii, în funcţie de bugetul anual alocat. Copiii și tinerii instituționalizați primesc suma de 28 lei pe lună.
GdS: Câţi asistenţi maternali au renunţat de-a lungul timpului la copiii pe care îi aveau în îngrjire, la câţi dintre ei le-a fost suspendat atestatul? Câţi maternali au renunţat la bani şi au solicitat plasament simplu, câți au adoptat copii de-a lungul anilor?
M.D.: 23 de asistenți maternali profesioniști au renunțat la copiii pe care îi aveau în îngrijire, iar iar la trei li s-a retras atestatul. 26 de asistenți maternali profesioniști au adoptat copiii pe care i-au avut în plasament, 27 de copii. În plasament simplu au rămas 18 copii.
GdS: Care este salariul unui asistent maternal profesionist?
M.D.: În cazul unui asistent maternal care are în plasament un copil, salariul net aproximativ este de 1.050 de lei, iar pentru doi copii aproximativ 1.069 de lei. Pentru cei care au în plasament un copil cu handicap, salariul este de 1.050 de lei, iar pentru doi copii aproximativ 1.121 de lei.
GdS: Câți copii aflați sub măsură de protecție specială sunt în evidențele poliției, pentru ce fapte?
M.D.: 95 de copii aflați sub măsură de protecție specială, aflați în evidența poliției pentru diverse fapte (furt calificat, distrugere, tâlhărie, agresiune, fugă din centre), alți cinci sunt sub supraveghere specializată, plasamente familiale; iar 25 – în plasament rezidențial.
GdS: Câți copii se află în protecție specială în prezent?
M.D.: În sistem rezidențial avem 348 de copii, la AMP – 303 copii, la 202 AMP activi, în plasament la rude /familia extinsă / familie substitut avem 474 de copii, copii cu măsura supravegherii specializate sunt 74, avem tutelă instituită pentru 85 de copii, iar încredințări în vederea adopției sunt 19.
