22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateAdio autostrăzi în Oltenia?

Adio autostrăzi în Oltenia?

Centura de Sud ar putea fi singura arteră rutieră care are legătură cu Craiova şi care ar putea fi finanţată din banii Ministerului Transportului
Centura de Sud ar putea fi singura arteră rutieră care are legătură cu Craiova şi care ar putea fi finanţată din banii Ministerului Transportului

Bugetul destinat Transporturilor e mai mic decât cel executat în 2015 cu circa 7,6%, adică 11,9 miliarde de lei, faţă de 12,8 miliarde de lei. Din aceştia, circa 9,1 miliarde de lei sunt trecuţi la capitolul „Investiţii publice“. Noul proiect de buget confirmă, însă, prin deficitul asumat de aproape 3% din PIB, că România va merge pe „scenariul pesimist“ din Master Planul de Transport, planificare în care până în 2020 pentru proiectele de infrastructură ne vom baza doar pe banii noştri de la buget şi pe fondurile europene. În Oltenia, finanţare ar putea primi doar Centura de Sud a Craiovei şi „ocolitoarele“ de la Târgu Jiu şi Caracal.

Deficitul foarte mare (2,95% din PIB) va bloca practic implementarea variantei „optimiste“ din Master Plan, cea în care pe segmentul rutier ţara noastră ar fi putut realiza mult mai multe autostrăzi şi drumuri expres până în 2020. Acest lucru ar fi fost posibil dacă, în cazul unui deficit bugetar ţinut în frâu, România ar fi accesat o aşa numită „clauză de reformă structurală“ prin care să obţină de la Comisia Europeană o derogare de deficit de 0,5% din PIB şi care să-i permită să contracteze un împrumut de circa șapte miliarde de euro prin care să cofinanţeze, la pachet cu fondurile europene, toate proiectele propuse. Scenariul pesimist prevede practic că ţara noastră se va baza până în 2020 doar pe bugetul propriu şi pe banii europeni din noul exerciţiu financiar, adică aproape cât să ne ajungă să ducem la capăt proiectele deja în curs sau întârziate, autostrada Sibiu – Piteşti, drumul expres spre Moldova şi, poate, şi centura de Sud a Capitalei (ca proiecte majore).

Proiectele prioritare ale MT pentru anul 2016 și perspectiva 2017 – 2019

Infrastructura rutieră

– continuarea lucrărilor la autostrada Lugoj – Deva; autostrada Timişoara – Lugoj şi a variantei de ocolire Timişoara; autostrada Orăştie – Sibiu;
– continuarea lucrărilor la autostrada Transilvania (Gilău – Nadășelu- Mihăiești, Suplacu de Barcău – Borş şi Câmpia Turzii – Târgu Mureş – n.r.);
– revizuirea documentaţiei tehnico-economice şi începerea lucrărilor pentru autostrata Piteşti-Sibiu;
– realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres;
– continuarea programului de construcţie a variantelor de ocolire (exemplu: Târgu Mureş, Bacău, Cărei, Craiova Sud, Târgu Jiu, Caracal , Comarnic, Buşteni, Câmpina, Mihăileşti, Săcuieni);
– reabilitare poduri şi pasaje (exemplu: reabilitare pod Giurgiu peste Dunăre, pasaje supraterane peste drumul de centură al municipiului Oradea).
Principalele proiecte pe fonduri europene sunt: autostrada Lugoj – Deva; autostrada Timişoara- Lugoj şi a variantei de ocolire Timişoara, autostrada Orăştie – Sibiu, autostrada Transilvania (Câmpia Turzii – Târgu Mureş – n.r.), autostrada Piteşti – Sibiu, variantele de ocolire Târgu Mureş, Bacău, Carei, Craiova Sud, Târgu Jiu, Caracal, Mihăileşti, Săcuieni.
Din enumerarea de proiecte propusă în document lipseşte în mod curios autostrada Sebeş – Turda, şi ea un proiect în derulare tot pe fonduri europene.

Bugetul câtorva din proiectele principale pe rutier

– A1 Lugoj – Deva: 348 de milioane de lei
– A1 Timişoara – Lugoj: 34 de milioane de lei
– A1 Orăştie – Sibiu: 20 de milioane de lei
– A10 Sebeş – Turda: 247 de milioane de lei
– Autostrada A3 – Bucureşti – Ploieşti – Comarnic – Braşov: 210 milioane de lei
– Autostrada A3 – Târgu Mureş – Câmpia Turzii, Gilău – Mihăiești şi Suplacu de Barcău – Borş: 680 de milioane de lei.
– Centura Capitalei pe Zona de Nord între DN2 şi A2 şi DN7 şi A1: 72 de milioane de lei
– Lărgirea la patru benzi a Centurii Sud Bucureşti: 30 de milioane de lei
– Autostrada de Centură Bucureşti: 5 milioane de lei
– Varianta de Ocolire Bacău: 80 de milioane de lei
– Varianta Ocolire Târgu Jiu – 104 milioane de lei
– Variante de Ocolire Suceava – 45 de milioane de lei
– Pasajele de pe Centura Arad ce zac neterminate de ani întregi primesc 12, respectiv 8 milioane de lei în 2015…
– Centura Rădăuţi: 20 de milioane de lei
– Varianta ocolire Caracal: 26 de milioane de lei

Infrastructura feroviară

– modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Arad – Simeria- Coşlariu – Sighişoara;
– modernizarea a 30 de staţii de cale ferată, dintre care 16 staţii CF se află în execuţie (ex: Râmnicu Vâlcea, Tg. Mureş);
– modernizarea instalaţiilor pentru creşterea siguranţei circulaţiei – proiectul-pilot de implementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2);
– dezvoltarea transportului de tip RO-LA şi a platformelor de transport intermodal.
Principalele proiecte pe fonduri europene fiind: reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Arad – Simeria – Coşlariu – Sighişoara şi modernizarea a 30 de staţii de cale ferată.

Bugetul celor mai importante proiecte:

– Coridorul IV feroviar – Frontieră-Curtici-Arad-km 614 (tronsonul 1): 150 de milioane de lei
– Coridorul IV feroviar – Coşlariu – Simeria: 291 de milioane de lei
– Coridorul IV feroviar – Coşlariu – Sighişoara: 250 de milioane de lei

Metrou

– extinderea reţelei de metrou prin execuţia tronsoanelor: 1 Mai – Laminorului – Lac Străuleşti; Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon;
– achiziţia de material rulant pentru înnoirea parcului existent, cât şi dotarea noilor magistrale de metrou cu trenuri.

În cadrul bugetului, proiectul M5 Drumul Taberei – Universitate primeşte o alocare de 492 de milioane de lei, iar M4 primeşte o alocare de 270 de milioane de lei. Tronsonul M5 Universitate – Pantelimon primeşte 212 milioane de lei în 2015.

Infrastructura aeriană

– continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în reţeaua centrală de transport europeană (TEN-T), respectiv, Aeroporturi Bucureşti şi Aeroportul Internaţional „Traian Vuia“ – Timişoara;
– sprijinirea programelor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesării de fonduri europene, astfel încât aceste aeroporturi să ofere condiţii pentru dezvoltarea traficului de pasageri şi mărfuri şi să se transforme în reali poli de dezvoltare regională;
– finanţarea funcţionării şi menţinerii standardelor de siguranţă şi securitate pe Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu“ Constanţa, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport;
– continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM şi de pregătire a acesteia pentru privatizare, în condiţii de piaţă favorabile;
– continuarea procesului de implementare a conceptului de Bloc Funcţional de Spaţiu Aerian instituit între România şi Republica Bulgaria (DANUBE FAB);
– sprijinirea implementării unor proiecte având ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile;
– continuarea proiectului de investiţii al ROMATSA privind instalarea şi modernizarea sistemului de aterizare instrumentală (ILS).

Infrastructura navală

– lucrări de infrastructură în vederea dezvoltării de terminale specializate în portul Constanţa Sud – Mol 3S şi 4S în portul Constanţa;
– platforma industrială în portul Constanţa Sud;
– îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375- km 175;
– modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii la Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poartă Albă Midia – Năvodari;
– modernizarea porturilor dunărene şi dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale (Giurgiu, Corabia, Galaţi), proiecte de modernizare finanţate din fonduri europene.

Transport Intermodal

– realizarea de centre intermodale prin accesarea unor proiecte cu finanţare europeană (locaţii prioritare: Bucureşti, Timişoara, Oradea, Cluj-Napoca, Bacău).
HotNews

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS