Ieri, conducerea Consiliului Judeţean Dolj a efectuat o vizită pe şantierul de reabilitare a pistei Aeroportului din Craiova, unde s-a întâlnit cu conducerea aeroportului, dar şi cu reprezentanţi ai constructorului care va efectua lucrările de reabilitare a infrastructurii de mișcare. Reamintim că lucrarea a fost adjudecată de societatea AZVI din Spania cu aproximativ 50 de milioane de lei fără TVA faţă de valoarea estimată a contractului, de 84 de milioane de lei fără TVA.
În cadrul vizitei, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că, la finalizarea acestui proiect şi odată cu construirea celui de-al doilea terminal, speră ca Aeroportul din Bănie să devină aeroportul de rezervă al Bucureştiului şi al Aeroportului Otopeni. „Ne aflăm alături de o parte din echipa care manageriază acest proiect de succes al consiliului judeţean şi, îndrăznesc să spun, chiar al Olteniei. Facem aceste vizite şi inspecţii din momentul în care s-a început activitatea şi vrem să vă spunem că cele 24 de milioane de euro care au fost alocate pentru reabilitarea infrastructurii de mişcare a Aeroportului din Craiova urmează o direcţie foarte bună. Firma care a câştigat această licitaţie, AZVI, o firmă spaniolă cu tradiţie şi cu lucrări inclusiv în Oltenia şi în judeţul Dolj, care a realizat şi infrastructura conexă la podul peste Calafat, dar şi cu lucrări similare pe alte aeroporturi din ţară, ne va ajuta să construim un lucru cu adevărat deosebit“.
Un al doilea terminal, peste trei ani
Preşedintele CJ a explicat că reabilitarea infrastructurii de mişcare nu înseamnă o simplă cosmetizare a pistei aeroportului, care a fost construită iniţial pentru avioane foarte uşoare şi care nu mai corespunde, în prezent, la tensiunile la care este supusă şi la intensitatea avioanelor mari care trebuie să aterizeze aici.
„Este motivul pentru care am şi întrerupt zborurile, pe principiul «safety first», securitatea pasagerului pe primul loc. Suntem mândri că putem realiza o asemenea investiţie şi că vom pune Craiova şi Oltenia pe harta aeroporturilor din lume. În condiţiile în care încă nu avem o autostradă, aeroportul este cel mai bun lucru care se poate întâmpla în viaţa unor investitori, şi nu numai. În ultimul timp, ştiţi foarte bine că atât numărul zborurilor, cât şi al pasagerilor aeroportului craiovean au crescut foarte mult. Am ajuns undeva la aproape 150.000 de pasageri, şi, aşa cum spune un studiu al UE, în 2020 sper să ne apropiem de două milioane de pasageri, o cifră extraordinară. De aceea, am fost luaţi în calcul pentru etapa a doua, în care avem alocate aproximativ 90 de milioane de euro pentru a realiza al doilea terminal. Am reuşit să atragem aproape cu doi ani mai devreme această investiţie, astfel că anul viitor, în luna aprilie, vom depune acest proiect, iar în următorii trei ani va trebui să şi construim toate acestea, astfel că Aeroportul din Craiova o să rămână un obiectiv de referinţă pentru toată această zonă, inclusiv pentru partea de dincolo de Dunăre, de unde au început să vină tot mai des pasageri către noi.
Rugămintea şi insistenţa noastră la firma care lucrează pentru realizarea acestui proiect este să tragă cât mai mult pentru ca din această toamnă să se poată zbura“, a spus Ion Prioteasa.
Pe 29 septembrie va începe asfaltarea
Directorul aeroportului, Mircea Dumitru, a explicat care sunt etapele procesului de reabilitare. „Momentan, suntem la partea de tăieri de rosturi, decolmatări, schimbare de dale deteriorate, iar după înlocuirea dalelor se va începe aşternerea straturilor de asfalt. Mai întâi se va aşterne un strat de pânză de sticlă, care să preia transmiterea fisurilor din adâncime către straturile superioare, apoi un prim strat de asfalt pe tot ce înseamnă zona de aterizare şi rulaj a aeronavei, de rezistenţă, şi un al doilea strat, ceva mai subţire decât primul. După acestea, se refac toate măsurătorile şi se stabileşte dimensiunea finală pe înălţime a celui de-al treilea strat. Se vor realiza apoi benzile pistei, drenajele şi echipamentul de balizaj. Partea de asfalt va veni până lângă terminal, iar o parte din actuala platformă se va înălța cu zece centimetri de beton şi va putea fi folosită atât pentru aviaţie comercială, cât şi pentru aviaţie de business. În plus, până primăvara viitoare, vom dispune de mijloace de navigaţie identice cu cele de pe Aeroportul Otopeni, care ne vor permite să asigurăm aterizările navelor exact ca pe acest aeroport.
Important este ca până pe 24 octombrie pista şi calea de rulaj să fie asfaltate, astfel încât să putem relua zborurile, urmând ca, eventual, extinderea platformei să fie realizată sub trafic, precum şi reabilitarea părţii din dreapta a platformei actuale“. Mircea Dumitru a mai spus că, până la sfârșitul lunii septembrie, speră să fie definitivată şi o colaborare cu ISU Dolj, pentru ca aeroportul să ajungă la categoria 9 de pază şi stingere a incendiilor, care în prezent nu este asigurată decât de Aeroportul din Otopeni.
Şeful de şantier, Bogdan Mitache, a mulţumit consiliului judeţean pentru promptitudinea în avizarea construcţiei şi reprezentanţilor aeroportului pentru sprijinul acordat prin oferirea unei perioade mai mari de închidere efectivă a aeroportului, astfel încât lucrarea să poată fi realizată într-un termen mai scurt. „După cele două luni de proiectare am preluat proiectul, s-a avizat şi construcţia, organizarea de şantier a fost realizată eficient, astfel încât să fim pregătiţi întru totul când vom avea la dispoziţie integral pista pentru lucrări. Am adus deja echipamente, o parte din componentele staţiei de asfalt au venit, iar o parte ajung până la începutul săptămânii viitoare. Până pe 7 septembrie, preconizăm că staţia de asfalt va fi funcţională şi vom cere avizarea ei, astfel ca după 29 septembrie, când începe perioada de imobilizare a aeroportului, să putem începe lucrările de asfaltare la pistă“.
În următorii doi ani, aeroportul va trebui să achiziţioneze mai multe echipamente şi utilaje, printre care încă o bandă de bagaje, un autobuz de pasageri sau o maşină de pompieri: „Ridicarea aeroportului la gradul de aeroport internaţional nu înseamnă o simplă etichetă, implică obligaţii mari şi câteva condiţii ce trebuie îndeplinite, pentru care avem la dispoziţie circa doi ani, iar toate acestea presupun investiţii financiare importante“, a mai spus Prioteasa.
