16.2 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateScriitoarea Monica Săvulescu - Voudouri (Atena): Grecia e mai vie ca niciodată!

Scriitoarea Monica Săvulescu – Voudouri (Atena): Grecia e mai vie ca niciodată!

Monica Savulescu - voudouri

Monica Săvulescu – Voudouri (foto), cunoscută scriitoare născută în România, stabilită dinainte de 1989 la Atena, după ce întâi emigrase în Olanda, a radiografiat pentru GdS situația complexă din Grecia, afirmând că elenii nu aveau în acest moment ce face decât să accepte nişte condiţii pentru ei ucigătoare, deoarece sunt îngropaţi în nevoi. Monica Săvulescu crede în renașterea Greciei.

Ion Jianu: De ceva vreme, toată lumea – ziariști, analiști, politicieni și alții – scrie vrute și nevrute despre Grecia, multe lucruri exagerate, altele răstălmăcite, unele inventate ș.a.m.d. Credeți că este vorba de superficialitate sau sunt informații/intoxicații bine dirijate de undeva?
Monica Săvulescu – Voudouri: …La o emisiune de televiziune din Franța cineva spunea cum sunt grecii. Crainicul a întrebat: care greci, adică spuneţi-ne câţi greci cunoaşteţi dumneavoastră, câţi din cei cunoscuţi se manifestă aşa cum îi descrieţi, cu date concrete, în timp şi spaţiu, câte cunoştinţe aveţi din propriile surse despre economia lor, de ce vorbiţi despre şosele când n-aţi fost niciodată acolo şi, dacă aţi fost, care anume şosele, pe ce porţiuni, la ce dimensiuni… Interlocutorul a fost scos din cadru… Asta cred că este atitudinea corectă. Şi… privirea în jur. Să nu scoateţi Grecia din poziţia ei geopolitică. Şi să analizaţi ce i se pregăteşte acestei părţi de lume. Dacă înţelegeţi, veţi fi mai aproape de adevăr.

I.J.: Sunteți stabilită în Atena de mulți ani, de dinainte de evenimentele din România din decembrie 1989. În urmă cu doi ani ați publicat, în România, o carte intitulată „Vă scriu din Atena, în anii crizei“. Acum, în iulie 2015, dacă ar fi să scrieți iarăși o carte, cum ați descrie criza din Grecia?
M.S.V. : La fel. Încercam să descriu în acea carte starea străzii, a oamenilor din jurul meu, în acești ani din urmă. Acum, s-a stabilit şi s-a acceptat că această stare poartă numele de criză umanitară. S-a fixat deci într-un concept o realitate. Sunt mulţumită de gestul meu. Cartea va rămâne ca un document viu al acestor ani.

„Planeta nu e a cămătarilor, oricâte vise şi-ar face ei în acest sens“

I.J.: Mi-ați spus, la telefon, că sunteți îngrijorată și surprinsă de situația dificilă prin care trece Grecia, poporul grec. Vreți să părăsiți această țară?
M.S.V.: Niciodată. Chiar mi se pare interesant să trăiesc acest moment aici. În dramatismul lor, grecii sunt eroici. S-a născut în mod cert un om politic, dacă nu chiar mai mulţi. Se vorbeşte despre ei pe toate meridianele, aşa cum se vorbea despre greci după căderea dictaturii. Au ridicat capul şi au pus toate semnele de întrebare asupra sistemului. Gândiţi-vă la reacţia oamenilor tineri, ei duc lumea mai departe, nu cei epuizaţi de privirea mortificată, unilaterală, asupra unei realităţi din care n-a mai rămas pentru ei decât forţa bancară. Grecii nu aveau în acest moment ce face decât să accepte nişte condiţii pentru ei ucigătoare, fiindcă sunt îngropaţi în nevoi. Dar despre ei se vorbeşte la fiecare colţ de stradă, peste tot pe glob. Şi, să fim conştienţi, planeta nu se sfârşeşte cu Europa sau cu Fondul Monetar Internaţional. Planeta nu e a cămătarilor, oricâte vise şi-ar face ei în acest sens. Planeta e mare şi vie. După referendumul nostru se dansa pe stradă în toate ţările Americii Latine, de cealaltă parte a planetei. Lumea se mişcă. Tineretul nu arată peste tot ca domnul Dijsselbloem (Jeroen Dijsselbloem este președinte al Eurogrupului – n.r.). Viaţa nu poate fi prinsă în cifre şi calcule. Sau, atunci când e prinsă, nu mai e viaţă.

I.J.: Privind partea plină a paharului, credeți în revenirea/renașterea Greciei?
M.S.V.: Vi se pare că Grecia a murit? Ba cred că e mai vie ca niciodată!

„Banii scoşi ilegal din Grecia sunt în băncile străine“

I.J.: Pe la cafele, unii români zic cam așa: Ceaușescu s-a răzvrătit împotriva finan­țiștilor mondiali restituind în avans datoriile României și astfel a avut de suferit, iar acum Grecia are parte de un tratament aspru din partea acelorași finanțiști mondiali deoarece grecii s-au răzvrătit împotriva metodelor acestora. Cred că, în ambele situații, diferite, este vorba de o exagerare… Care este însă părerea dumneavoastră?
M.S.V.: Şi într-un caz şi în celelălalt se creau inacceptabile precedente. Găuri în sistem. Or, acest lucru nu poate fi acceptat. În rest, situaţiile desigur diferă. Ceea ce mă întristează este că nu aveam atunci viziunea asupra lumii pe care o am acum. Trebuie să trăieşti nişte ani în acest sistem, dar nu cu o bursă sau invitat la congrese sau ca turist, ci să fii plătit pentru ceea ce ştii tu să faci. Să-ţi plăteşti la rândul tău chiriile din acei bani, impozitele, şcoala copiilor ș.a.m.d. După care poate că ai avea dreptul să emiţi judecăţi. Noi pe vremea lui Ceauşescu aveam ochii legaţi de necunoaştere. Şi eram frustraţi până în adâncuri de cultul idiot al personalităţii. Şi, o bună parte a populaţiei, de lipsuri. Cine mai urmărea mecanismele financiare? Trebuia să ni se explice: oameni buni, renunţăm temporar la anumite comodităţi, fiindcă trebuie să scăpăm de şacalii financiari. Când colo… nouă ni se explica că doamna e savant mondial, fapt pentru care a fost numită membru titular al Academiei Române… Ceea ce mă supără însă este că n-am văzut în Occident pe nimeni arestat pentru malpraxis, pentru minciună şi fals, dintre cei care i-au acordat titluri universitare la cele mai mari universităţi ale lumii. Aș face chiar o propunere: pe lângă cei cercetaţi pentru acte de plagiat, să fie urmăriţi şi cei din Occident pentru furt intelectual. Despre asta era, deci, vorba în anii noştri tineri în România. Aici, în Grecia, aştept cu nerăbdare să fie obligată oligarhia la restituiri, să fie deposedaţi de banii lor cei care au fugit cu miliardele şi le-au depus în bănci străine. Dacă nu se întâmplă acest lucru, s-a pierdut pasul. Şi trebuie să se întâmple cât de repede, pentru că oamenii asta speră, asta aşteaptă. Unde sunt banii? Ei, aici e buba: banii scoşi ilegal din Grecia sunt în băncile străine, bine dosiţi, intraţi în sistemul de bursă, socotiţi în procente câştigătoare. Or, bancă la bancă nu-şi scoate ochii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS