Principalele economii ale lumii – mai puţin Rusia– se întâlnesc şi astăzi la Palatul Elmau din Bavaria (estul Germaniei), gazdă fiind Angela Merkel. De la problemele schimbărilor de climă, la drama greacă, criza ucraineană şi ameninţarea jihadistă, dosarele „stau grămadă” pe masa liderilor lumii.
Cele şapte ţări cele mai bogate ale lumii (Germania, SUA,Canada, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia) s-au reunit, începând de duminică, în Bavaria (estul Germaniei). Participă, de asemenea, Christine Lagarde, directoarea FMI, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, „actor cheie” în dosarul grec. Reuniunea a fost programată să ia sfârşit astăzi. 20.000 de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea summitului. Ca şi în cazul reuniunilor de acest fel anterioare, sâmbătă, la Garmisch-Partenkirchen (nu departe de locul în care are loc summitul G7) a avut loc o uriaşă manifestaţie – de data asta fără violenţe – a peste 4.000 de ecologişti şi contestatari ai mondializării. Criza ucraineană, terorismul islamic, lupta împotriva încălzirii climei pe planeta noastră, dificilul dosar grec vor fi – potrivit surselor citate de corespondenţii de presă acreditaţi la acest eveniment- principalele subiecte de pe agenda summitului. Primit la Munchen, la coborârea din Air Force One de locuitori ai locului în costume tradiţionale, preşedintele Barack Obama a insistat în scurta sa alocuţiune asupra necesităţii menţinerii sancţiunilor împotriva Rusiei, marele absent de la întâlnirea celor mai importante economii ale lumii, acuzată că sprijină forţele separatiste din estul Ucrainei.
Dosarul ucrainean în prim planul discuţiilor
Pe agenda iniţială a reuniunii, preşedinţia germană a G7 inclusese că cel mai urgent punct problemele legate de schimbările de climă, un domeniu în care Germania şi Franţa doreau să se dea de pe acum un semnal puternic în perspectiva Conferinţei mondiale din luna decembrie, la Paris, unde se doreşte ajungerea neapărat la un angajament general privind reducerea emisiilor de gaz de seră. Ca de obicei, însă, actualitatea a impus schimbări în agenda. În afara Greciei, a intervenit situaţia din Ucraina unde, după un relativ calm, în ultimele zile au fost reluate luptele. Actualul summit G7, reunit pentru a doua oară consecutiv fără Vladimir Puţin, exclus din acest grup de state în urmă anexării ilegale a Crimeei, în martie 2014, are în obiectiv lansarea unui nou apel ferm la respectarea acordurilor de la Minsk la care au ajuns părţile în conflict în luna februarie, sub egida Angelei Merkel şi a lui François Hollande. Numai că, în opinia observatorilor la reuniunea din Bavaria sunt astepatate puţine progrese majore în acest dosar. Fără Putin, nici o soluţie eficace nu poate fi decisă. Unii analişti, cum este Jean-Claude Kiefer de la cotidianul strasbourghez de mare tiraj „Dernières Nouvelles d’Alsace” (DNA), considera duminică, într-un editorial, că excluderea Rusiei din fostul G8 a fost „o greşeală politică„. „Cum să discuţi despre probleme ale lumii, se întreabă analistul citat, fără Rusia, membru permanent cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU? Cum să discuţi fără Rusia despre ameninţarea islamistă, despre situaţia din Siria, despre programul nuclear iranian? Cum să nu auzi zgomotul de bocanci în statele baltice sau în Rusia, ori să uiţi de incidentele aeriene şi navale care se multiplică în Europa de Nord şi în Marea Neagră?”, adaugă analistul de la DNA.
Ameninţarea jihadistă
Angela Merkel a inclus acest dosar în categoria urgenţelor. Pentru a doua zi a summitului G7, luni, a fost stabilită primirea premierului irakian şi a cinci lideri africani pentru a dezbate şi a face o evaluare reală a pericolului terorist ce face ravagii în ţările lor. Va fi discutat inclusiv modul în care aceste ţări pot fi ajutate să facă faţă jihadismului într-o altă manieră decât loviturile aeriene care, în realitate, s-au dovedit ineficiente.
SUA îngrijorate de pericolul ieşirii Greciei din zona euro
Aşa cum se ştie, începând din luna februarie, Grecia negociază – fără succes – cu FMI, BCE şi Comisia Europenana în vederea obţinerii unui ajutor financiar (de mai multe miliarde de euro) de care are nevoie indeosebi pentru a-şi achita ratele la creditele anterioare. În spatele ameninţării cu intrarea în incapacitate de plata se profilează, însă, pericolul excluderii Greciei din zona euro. Acesta este de fapt aspectul asupra căruia se concentrează de această dată liderii G7, preocupând în mod special SUA. Statele Unite, remarcă ziarul strasbourghez DNA, citând AFP, sunt preocupate serios de impactul pe care l-ar avea ieşirea Greciei din zona euro asupra economiei mondiale şi va cere mai marilor lumii „să nu-şi asume în mod nechibzuit riscul unui Grexit”.
