Dacă anul trecut plăteam dintr-o factură curentă 55% energie electrică și 45% taxe către stat, anul acesta taxele au crescut și mai mult, dar beneficiază de acestea statul și producătorii de energie. Persoanele fizice plătesc din ce în ce mai mult pentru factura de energie, deși consumul lor nu a crescut. Energia efectivă reprezintă doar o treime din factură. Cum se explică majorările de taxe pentru energie citiţi mai jos.
În ciuda faptului că în România se produce energie regenerabilă, se produce multă energie hidro, mai ales într-un anotimp ploios ca acesta, și se mai produce energie solară, eoliană, nucleară și pe hidrocarburi (în complexuri energetice), românilor li se scumpește factura la electricitate de la an la an. Omul de rând plătește din ce în ce mai mult pentru energie. Deși acesta nu consumă mai multă energie față de anul trecut, el este obligat să achite taxe mai mari, care se regăsesc pe factura de electricitate. În 2014, ponderea energiei electrice în costul facturii pe care o achita o familie către furnizorul de electricitate era de 55%, iar taxele ajungeau la 45%.
Energia este doar o treime din factură
În 2015, consumatorii persoane fizice plătesc și mai mult la stat și la producătorii de energie electrică sub formă de taxe decât achită pentru consumul efectiv de energie. GdS a analizat factura unei familii din Craiova, emisă în 2015, iar rezultatul este următorul: taxele reprezintă acum exact 62% din valoare totală a facturii, în timp ce energia electrică efectivă consumată de acea familie este de doar 38%, adică puțin mai mult de o treime din costul final al facturii. Unele taxe ajung la stat și de acolo la diverși producători de energie, fie cei care produc în cogenerare, fie la cei care produc energie regenerabilă, iar alte taxe ajung la furnizorul de energie.
Ce costuri achităm pe factura de electricitate
Valoarea totală a facturii analizate de GdS este de 147,30 lei. Energia electrică efectivă consumată de familia respectivă este în valoare de 55,37 lei. Urmează o taxă numită „componentă piață concurențială (CPC)“, care costă 44,46 lei pe factura analizată. Rezervarea de abonament (pe 41 de zile), care ajunge la furnizorul de electrictate din sudul țării, CEZ, costă 4,39 lei pe factură. Altă taxă numită „contribuție cogenerare“, plătită din buzunarele noastre, înseamnă 4,49 lei. Acciza necomercială evidențiată pe factură este de 1,17 lei. Certificatele verzi susținute de consumatorul în cauză ajung la 8,91 lei. În sfârșit, ultima taxă de pe factura de electricitate este TVA, care ajunge la 28,51 de lei. În total, 147,30 de lei achită familia către furnizorul de energie, deși a consumat numai de 55,37 lei, energie electrică. Deși pe factura de energie, un kilowatt este calculat la prețul de 0,37 de lei, în realitate, o familie plătește efectiv de trei ori mai mult pentru fiecare kilowatt, din cauza taxelor incluse. În realitate, familia craioveană plătește aproape un leu pe kilowatt pentru toți cei 149 kwh consumați. La fel suportă costurile cu facturile de electricitate și ceilalți craioveni.
Ce taxe au crescut
Deși cota de certificate verzi care se achită pentru producătorii de energie regenerabilă a scăzut de la un an la altul, se observă că o sumă foarte mare de bani o achită consumatorii casnici pentru ceea ce se numește „componentă de piață concurențială (CPC)“. Acest CPC reprezintă în termeni de specialitate „tarif nou de energie electrică activă, aplicat de furnizorii de ultimă instanță în factura clienților finali care nu au uzat de eligibilitate, corelat cu calendarul de eliminare a tarifelor reglementate, cu scopul liberalizării complete a pieței de energie electrică“, se arată în metodologia ce a stat la baza elaborării Legii energiei. Calendarul liberalizării constă în etapizarea creșterii procentului de achiziție din piața concurențială a cantității de energie electrică destinate consumatorilor care nu au uzat de eligibilitate și „a fost stabilit ținându-se seama de posibilele efecte negative ale eliminării prețurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puțin resimțite de clienți“, se arată în Legea nr. 123/2012 numită și legea energiei. Cu alte cuvinte, CPC este o taxă care se plătește de către consumator, pentru a atenua șocurile liberalizării prețurilor la energie.
Contribuția de cogenerare este încă o taxă de pe factura de energie. Contribuția de cogenerare „reprezintă o sumă datorată lunar de fiecare consumator de energie electrică, pentru promovarea și dezvoltarea producerii de energie în sistem de cogenerare de înaltă eficiență, în scopul creșterii eficienței energetice și al îmbunătățirii securității alimentării cu energie, pe piața de energie din România“, spune un producător de energie, pe site-ul său.
Certificatele verzi, emise de statul român, se achită tot pe factură. Acestea sunt utilizate pentru a fi alocate producătorilor de energie regenerabilă. Certificatele verzi se pot tranzacționa și pe o piață organizată (pe bursa de energie OPCOM), distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta o reprezintă.
Acciza necomercială ajunge în bugetul statului. „Rezervarea de abonament“ ajunge la furnizorul de energie electrică. În cele din urmă, taxa pe valoarea adăugată este ultima de pe factura de energie și ajunge și aceasta tot la stat, fiind de 24%.
Ce plângeri puteți face legate de factura de energie
Pe 23 martie 2015, a apărut Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nr. 16/2015 pentru aprobarea procedurii-cadru privind obligația furnizorilor de energie electrică și gaze naturale de soluționare a plângerilor clienților finali. Prin acest act, furnizorii de energie sunt obligați să le răspundă clienților lor la orice plângere, petiție, reclamație definită ca „exprimare a insatisfacției clienților finali“ față de serviciile oferite de către furnizorii de utilități amintiți. Clienții pot depune sesizări, iar furnizorii sunt obligați să răspundă. Potrivit avocatnet.ro, clienții furnizorilor de energie pot depune plângeri sau sesizări la operatorii respectivi legate de următoarele aspecte: facturarea contravalorii energiei furnizate; ofertarea de prețuri și tarife; continuitatea în alimentarea cu energie; asigurarea calității energiei furnizate; funcționarea grupurilor de măsurare; schimbarea furnizorului; informarea clienților finali în conformitate cu cerințele legislației în vigoare etc. Furnizorii de energie trebuie să își modifice regulile interne în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului respectiv. Și, mare atenție! Furnizorii sunt obligați să vă primească reclamațiile prin orice mijloace, inclusiv prin e-mail sau printr-un centru de telefoane sau printr-un formular on-line, prin poștă sau prin alte mijloace de comunicare. Prin Ordinul nr. 16/2015 al ANRE, furnizorii de energie și gaze sunt obligați să le pună la dispoziție tuturor clienților interesați formulare prin care să depună plângeri, „prin oferirea în mod gratuit la toate punctele unice de contact ale furnizorilor, la cerere, a unui exemplar tipărit“, se arată în ordinul cu pricina
