Noul guvern elen a demonstrat deja, prin deciziile luate la prima sa şedinţă, că stăpâneşte foarte bine tactica alternării măsurilor convenabile cu măsuri mai puţin agreate în comunitatea europeană. În timp ce premierul Tsipras se arată dur, folosind formule de genul „ne dăm sângele pentru a reda grecilor demnitatea”, ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, făcea declaraţii, scria pe blog că este încrezător în găsirea în cele din urmă a unei soluţii de ieşire a ţării sale din actuală situaţie dezastruoasă. Reacţiile la acest mod de comunicare şi aplicare a primelor măsuri economice ale noului guvern elen sunt, fireşte, din cele mai diferite, unele tranşante, în special în privinţa rambursării datoriei.
După prima sa şedinţă, miercuri, guvernul condus de Tsipras a anunţat un set de prime măsuri anti-austeritate ce au provocat unora surprindere, altora le-a dat încredere că Syriza şi aliatul sau îşi vor respecta promisiunile făcute în campania electorală. Ce anunţă de fapt: oprirea deocamdată a privatizării unor obiective economice extrem de importante, dar şi sensibile (porturile Pireu şi Thesalonki, Compania naţională de electricitate), majorarea salariului minim (cu 30%), unele rectificări de legislaţie în domeniul turismului, sursă importantă a bugetului elen. Concomitent, Yanis Varoufakis, ministrul de Finanţe elen, vorbea de „sinceritate şi încredere” în discuţiile cu partenerii din UE.
Efectele imediate – de asemenea contradictorii
Bursă din Atena a reacţionat negativ la veştile anti-austeritate, încheind miercuri în scădere cu până la 10% şi antrenând automat o lejeră scădere la alte Burse europene (la cea din Paris- cu 0,29%). Din fericire, în majoritatea capitalelor europene, la nivel politic, au fost luate în seama mai mult declaraţiile pozitive venite de la Atena. „Am reţinut – declara miercuri seară ministrul francez de Finanţe Michel Sapin – că omologul meu elen nu doreşte că povara datoriei Greciei să fie transferată de la contribuabilii greci la cei europeni”. Sapin sublinia că el a înţeles bine sensul declaratiei lui Varoufakis: „Grecia îşi va onora datoria faţă de ţările zonei euro (din care peste 40 miliarde de euro Franţei) şi că, în acest moment, se caută o modalitate prin care rambursarea ei să fie sustenabilă. Timpul presează, se apropie termenul (sfârşitul lunii februarie) la care, aşa cum s-a prevăzut la negocierea planului de salvare cu guvernul elen precedent, Uniunea Europeană ar urma să transfere Greciei ultima tranşe de 7 miliarde de euro. Competenţele în această chestiune revin însă miniştrilor de Finanţe ai ţărilor din zona euro (Ecofin). Ei sunt cei ce pot găsi soluţii tehnice de rambursare, eventual printr-o reeşalonare a datoriilor. Numai că, adevărată instituţie europeană care poate lua o decizie finală este una politică, respectiv Consiliul Europei (şefii de stat şi de guvern europeni), care urmează să se întrunească la 12 februarie, la Bruxelles – prima şedinţă la care va fi prezent şi Alexis Tsipras.
S&P ameninţă cu scăderea ratingului Greciei
Agenţia de rating Standard &Poors a ameninţat deja Grecia cu diminuarea notei sale B de la stabil la negativ, din cauza „incertitudinii politicii actuale”. „Unele dintre politicile economice şi bugetare promulgate de noul guvern, se spune în justificarea agenţiei de rating, nu sunt compatibile cu cadrul politic negociat de precedentul guvern cu creditorii oficiali”. Oficiali ai S&P spun că incertitudinile privind apartenenţa Greciei la zona euro, incapacitatea ţării de a pune în aplicare în manieră continuă a reformelor structurale sau scurtă durata de funcţionare a guvernelor Greciei au determinat o scădere a încrederii, reflectată prin diminuarea investiţiilor( până la 11%din PIB în 2014, faţă de 24% în 2008). S&P aşteaptă însă să vadă dacă noul guvern îşi va respectă promisiunea de a mari investiţiile publice şi va găsi soluţii pentru relansarea creşterii economice şi rambursarea datoriei .
Editor: Mariana Butnariu
