. Potrivit rezultatelor publicate în urma numărări a 92% din voturi, partidul Syriza este creditat cu 36,3% din voturi, urmând a avea 149 mandate în parlament, cu două mai puţine decât majoritatea absolută. Noua Democraţie, partidul premierului Samaras, este creditat cu 28,15% din voturi.
. Liderul Syriza, Alexis Tsipras,devine primul lider european care respinge – pe cale democratică – austeritatea impusă de Europa. Nu puţini comentatori sunt de părerea că simplă prezenţă a lui Tsipras la masa negocierilor, venind cu propuneri, soluţii ce vizează în principal salvarea cetăţenilor greci de la mizeria în care au ajuns în urma planurilor de salvare şi a politicilor economice europene, oferă speranţa că va avea loc „o ruptură” cu dogma ultradominantă până acum, aceea a austerităţii care a provocat pagube imense în special Greciei.
Duminică, cetăţenii Greciei au lansat un mesaj categoric, declarând Stânga radicală, Syriza, condusă de Alexis Tsipras, învingătoare în alegerile legislative anticipate. Iar Uniunea Europeană – dată fiind calea democratică prin care partidul Syriza a ieşit învingător – va trebui să discute, să lucreze cu el. Antonis Samaras, premierul elen demisionar,liderul partidului conservator Noua Democraţie, a recunoscut imediat, duminică seară, victoria Stângii radicale: „Poporul grec şi-a spus cuvântul şi noi respectăm decizia sa”, a declarat Samaras. Ceea ce remarcă toţi corespondenţii de presă veniţi duminică în Grecia (aproape 900, nu doar din Europa) este faptul că, în pofida previziunilor de dinaintea scrutinului elen ce dădeau ca sigur un haos general, răsunătoarea victorie a Syriza este, acum, privită ca o şansă pentru Europa de a gândi unele schimbări în viaţa Uniunii Europene. Grecii au dat, practic, semnalul că trebuie operate schimbări ale ordinii anterior stabilite. Victoria unei considerabile majorităţi a cetăţenilor Greciei, sublinia o corespondenţă de presă elena pentru posturile de teviziune franceze, echivalează cu „suflul unei brize de aer proaspăt într-un continent care are… nevoie să respire şi să se reinventeze”. Succesul Syriza, mai spunea ea, va obliga, în primul rând membrii Troika (FMI,UE şi BCE), precum şi şefii celorlalte state europene „să-i considere pe greci drept parteneri nu ca o masă nedistinctă aflată sub curatelă”. Cu alte cuvinte, creditorii vor trebui de acum încolo să-şi readapteze discursul, să asculte noi argumente şi să ia în considerare şi alte soluţii la criza ce a lovit întreaga zona euro şi întreaga Uniune Europeană.
Coaliţia lui Tsipras a făcut şi va mai face concesii
„Poporul grec, declara duminică seară Alexis Tsipras, după închiderea urnelor şi anunţarea victoriei categorice a partidului său, a întors o filă din istoria sa… Verdictul urnelor este clar, mandatul dat de poporul elen anulează planurile de austeritate, aruncă Troika în trecut… Învinsă de azi este Grecia elitelor, a privilegiaţilor. Prioritatea noastră este ca Grecia să-şi recâştige demnitatea, suveranitatea. Suntem un eşantion de speranţă pentru Europa”. Dar coaliţia stângii ultra-radicale pe care Tsipras va trebui să o constituie în vederea guvernării nu va avea, în mod cert, forţa – cum se exprimă un analist politic francez(Pascal Coquis) – „să dea o lovitură de amploare furnicarului” european. Acesta a fost şi motivul pentru care Alexis Tsipras, pe măsură ce i se contura perspectiva victoriei în alegeri, şi-a adaptat discursul. În primul rând, el a renunţat la ameninţările cu ieşirea Greciei din UE. La fel a procedat în privinţa ameninţării cu nerambursarea imensei datorii a Greciei, vorbind acum de renegocierea şi reeşalonarea ei. Aici trebuie reamintit ceea ce a subliniat pe un ton ferm Tsipras în discursul de duminică seara, faptul că el este „gata să negocieze cu creditorii, dar pe baza unor soluţii reciproc acceptate”. Iar exerciţiul puterii, spun analişti greci, îl va obliga şi la alte reevaluări, schimbări de poziţii. Cert este însă că, aşa cum subliniază comentatori nu doar de la Atena, ci şi de la Bruxelles şi alte capitale europene, simpla prezenţă a lui Tsipras la masa negocierilor, venind cu propuneri, soluţii ce vizează în principal salvarea populaţiei de la mizeria în care a ajuns în urma planurilor de salvare şi a politicilor economice europene, oferă unora cerititudinea că va avea loc „o ruptură” cu dogma ultradominantă până acum, aceea a austerităţii care a provocat pagube imense în special Greciei.
Ce vrea , concret, să facă Syriza?
După cinci ani de recesiune şi de austeritate severă, partidul Syriza are două şantiere prioritare: relansarea creşterii economice şi criza umanitară. În acest scop, el a promis majorarea salariului minim cu 30%, de la 580 la 751 euro, mărirea pragului de impozitare până la 12.000 de euro pe an, restabilirea celui de-al 13 salariu anual, acordarea de cupoane de electricitate şi alimente pentru cel puţin 300.000 de familii, protejarea domiciliului principal de la confiscare în cazul neplăţii impozitului, acces gratuit inclusiv al şomerilor la îngrijirea sănătăţii, suprimarea taxei pe combustibilul domestic, mărirea numărului beneficiarilor de ajutor de şomaj, crearea a 300.000 noi locuri de muncă în sectoarele public şi privat, în special în domeniile economice. Partidul lui Alexis Tsipras doreşte reeşalonarea datoriei Greciei, de aproape 300 miliarde de euro, din care două treimi către state ale zonei euro. Una din căile atingerii acestui obiectiv este combaterea fraudei fiscale, a contrabandei şi atragerea de fonduri europene pentru proiecte vizând relansarea economică.
O prima reacţie europeană
Bruxellesul a venit cu o reacţie rapidă. Luni era programată o reuniune a Eurogrupului, respectiv a miniştrilor de Finanţe ai statelor membre ale UE. O ocazie pentru a avea loc un prim schimb de opinii referitor la strategia pe care Europa o va adopta faţă de nouă configuraţie politică din Grecia. Corespondentul la Bruxelles al canalului de televiziune France- 2 anunţa luni dimineaţă că, din surse apropiate Eurogrupului, a aflat că UE, creditorii Greciei nu acceptă anularea vreunei părţi a datoriei Greciei , nu acceptă restructurarea ei. Sunt însă gata să discute, eventual, o reeşalonare a plăţilor.
Editor: Mariana Butnariu
