Toţi europarlamentarii, Martin Schulz personal, au lansat apelul la evitarea capcanei de a răspunde atentatelor teroriste prin măsuri care ar limita libertăţile cetăţenilor în numele luptei împotriva terorismului.
Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, a deschis luni sesiunea plenară de la Strasbourg cu o emoţionantă declaraţie în care a adus un omagiu celor 17 victime ale atentatelor de săptămâna trecută de la Paris. După ce a prezentat identitatea lor, în numele PE, Martin Schulz a adresat condoleanţe familiilor lor. „Aceşti jurnalişti, desenatori, aceşti poliţişti sau simpli cetăţeni de confesiune evreiască, a subliniat Schulz, au murit deoarece ei reprezentau ceva ce fanaticii terorişti nu acceptă: critica, umorul, satira, libertatea de expresie…Nu trebuie să coborâm valorile noastre, toleranţa şi libertatea de expresie. Ele sunt valori ce s-au născut în Franţa şi trebuie ca şi noi, europenii, să le apărăm aşa cum au făcut-o milioanele de francezi, ieşind pe străzile Parisului şi ale oraşelor din toată ţară. Europenii nu trebuie să cedeze în faţa fricii, nu trebuie să permită că rasismul, antisemitismul, islamofobia, ura să lovească în valorile ce ne definesc: libertatea presei şi de exprimare, toleranţa şi respectul reciproc. Dacă nu vom face asta, teroriştii vor fi învingătorii şi noi ne vom pierde libertatea”, a spus Martin Schulz. Întreaga adunare aflată la şedinţa PE a păstrat apoi un minut de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste.
Eurodeputaţii coaliţiei Dreapta-Stânga au chemat Europa la apărarea cu fermitate a valorilor europene
Primii cărora li s-a dat cuvântul (un minut, conform regulamentului PE) au fost europarlamentarii francezi. Din partea grupului politic PPE, a intervenit reputatul eurodeputat francez Alain Lamassoure, care a mulţumit milioanelor de cetăţeni care au participat la marşul republican de duminică, dar şi celor ce au organizat marşuri de solidaritate în alte ţări ale Europei. „Iată de ce, a subliniat el, ziua de 11 ianuarie 2015 va rămâne dată de naştere a Europei popoarelor unite în jurul valorilor noastre, împotriva urii”. Pentru Lamassoure, dreptul fundamental pronunţat de europeni a fost dreptul la pace, aflat în acest moment în pericol prin discursuri public , în acţiuni de genul atacurilor teroriste. La asemenea situaţii, a subliniat Lamassoure, trebuie răspuns cu unitate, aşa cum au făcut francezii duminică la Paris.
„Afirm, împreună cu milioanele de cetăţeni ai planetei că nu vom ceda niciodată în faţa teroarei…Nu vom lasă pe nimeni să ne divizeze, nici în Franţa şi nici un Uniunea Europeană”, a declarat eurodeputata franceză Pervenche Berès, din partea grupului politic social -democrat. În faţa teroarei , a subliniat domnia sa,”trebuie să venim cu toleranţă, cu diversitatea care este mult mai fecundă”.
Pentru Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal (ALDE), ceea ce s-a întâmplat la 11 ianuarie la Paris şi în lume, ca răspuns la actele teroriste, a însemnat „naşterea unei noi Europe”, o Europă a cetăţenilor, a valorilor. Ceea ce a adus interesant în intervenţia sa Verhofstadt a fost necesitatea de a trage nişte învăţăminte din evenimentele petrecute în Franţa. „Trebuie să recunoaştem totuşi un eşec, a subliniat el: teroriştii care au comis crimele de la Charlie Hebdo sunt copiii noştri, născuţi, crescuţi şi morţi pe solul nostru, al Europei. Apare deci în discuţie rolul nostru al europenilor în educarea lor. Verhofstadt a insistat asupra ideii de a nu se face o confuzie între Islam şi Islamişti. A insistat de asemenea asupra necesităţii de a se da un răspuns dur terorismului, dar a refuzat ideea că acest lucru să se facă prin limitarea libertăţilor, obiectiv urmărit de fapt de către terorişti.
Şi eurodeputata franceză Michèle Rivasi, în numele grupului Verzilor, a ţinut să sublinieze că „teama şi ura nu au câştigat” în urma actelor criminale de la Paris. Capitala Franţei a demonstrat acest lucru. Ea a cerut, însă, evitarea capcanei întinse de demagogii care prezintă reacţia de duminica a Parisului drept o declaraţie de război împotriva Islamului. A lansat, şi ea, apelul de a nu se răspunde la aceste evenimente tragice prin măsuri care ar reduce libertăţile, sub pretextul luptei împotriva terorismului.
Surpriză: Farage şi Marinne Le Pen au avut intervenţii adecvate momentului – ca ton şi conţinut
Liderul Ukip, pe un ton sobru, nemaiauzit până acum în luările sale de cuvânt la sesiunile PE, a condamnat atacurile teroriste de la Paris şi a exprimat simpatia pentru cei afectaţi. În opinia sa, vorbele nu sunt suficiente pentru a calma spaima produsă de astfel de atentate. El a reproşat „greşelile din politică externă europeană” (dând drept exemple intervenţiile în Libia, Afganistanul, ţări africane), acţiuni ce „nu au făcut mai sigure străzile noastre”. El a reproşat UE politica imigraţiei masive „greu de integrat în societăţile în care a venit”, „lipsa de curaj în a combate unele practici din comunităţile noastre”. Farage a denunţat prezenţa „unei coloane a cincea în ţările UE, care se opune totalmente valorilor noastre…Trebuie să dăm dovadă de mai mult curaj în apărarea culturii noastre iudeo-creştină”, a conchis Nigel Farage.
Marinne Le Pen, lidera Frontului Naţional din Franţa (de extremă dreapta) a condamnat atacurile teroriste de la Paris, a adresat condoleanţe familiilor afectate, dar a chemat Europa la „autocritică”. „Este Europa capabilă să ne protejeze în faţa ameninţărilor fundamentalismului islamist, poate deschiderea totală a frontierelor Franţei se ne protejeze?”, a întrebat ea eurodeputaţii. A încheiat cu sublinierea că „naţiunile trebuie lăsate să se apere”.
Editor: Mariana Butnariu
