8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateEvenimente care au marcat anul 2014 pe plan internaţional

Evenimente care au marcat anul 2014 pe plan internaţional

Criza din Ucraina, care a marcat anul 2014, a început cu proteste în Piaţa Independenţei din Kiev (Foto: nationalturk.com)
Criza din Ucraina, care a marcat anul 2014, a început cu proteste în Piaţa Independenţei din Kiev (Foto: nationalturk.com)

Anul 2014 a adus numeroase schimbări pe plan internaţional, fiind dominat de conflictul din Ucraina, care a generat puternice tensiuni între Rusia şi Occident. O analiză realizată de jurnaliştii de la Mediafax.ro arată că anul 2014 a fost marcat și de decapitarea mai multor ostatici occidentali de către gruparea Stat Islamic, dar şi de catastrofele în care au fost implicate avioane din Malaiezia.

Conflictul din Ucraina şi anexarea Crimeei de către Rusia

În 2014, Europa a dominat scena politică a lumii prin conflictul din Ucraina, care a adus SUA şi Rusia în pragul celei mai grave crize de la încheierea Războiului Rece. Criza din Ucraina a început în noiembrie 2013, cu proteste în Piaţa Independenţei (Maidan) faţă de refuzul preşedintelui de atunci, Viktor Ianukovici, de a semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE), în favoarea unor legături mai strânse cu Rusia. Protestele au degenerat în decembrie 2013 şi ianuarie 2014, când s-au transformat într-o adevărată luptă de gherilă, iar în februarie preşedintele Ianukovici a fost destituit de Parlament.

La sfârşitul lui februarie 2014 au avut loc confruntări la Simferopol, capitala Crimeei, o republică autonomă şi rusofonă din sudul Ucrainei, iar la 27 februarie, Parlamentul din Crimeea, ocupat de un comando prorus, a ales un nou Guvern local şi a adoptat o hotărâre privind organizarea unui referendum pentru extinderea autonomiei.

Referendumul a fost organizat la 16 martie şi a fost urmat de anexarea acestei regiuni de către Rusia, condamnată dur de Occident, care a adoptat sancţiuni economice şi diplomatice împotriva Moscovei.

După două săptămâni de la anexarea Crimeei de către Rusia, manifestanţii proruşi au preluat controlul asupra unor clădiri oficiale la Harkov, Doneţk şi Lugansk, principalele oraşe din estul ţării, capitalele regiunilor de la frontiera cu Rusia. Insurgenţii au proclamat „Republicile Populare” Doneţk şi Lugansk, iar Kievul a declanşat o „operaţiune antiteroristă” cu obiectivul de a prelua controlul asupra zonelor rebele.

Pe 25 mai 2014 au fost organizate alegeri prezidenţiale, câştigate de prooccidentalul Petro Poroşenko, dar care nu au reuşit să pună capăt conflictului din estul ţării. Acesta continuă, în pofida unui armistiţiu încheiat în septembrie, şi s-a soldat cu peste 4.700 de morţi şi intensificarea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

An negru pentru aviația din Malaiezia

(Foto: independent.co.uk)
(Foto: independent.co.uk)

Malaiezia s-a confruntat în 2014 cu trei catastrofe aviatice, în care sute de persoane și-au pierdut viața. Compania Malaysia Airlines a pierdut două avioane – primul pe 8 martie, când cursa MH370, pe ruta Kuala Lumpur-Beijing a dispărut în mod inexplicabil, iar cel de-al doilea pe 17 iulie, când zborul MH17, pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra Ucrainei.

Pe 28 decembrie 2014, un avion Airbus A320-200 al companiei malaieziene low-cost AirAsia, cu 162 de persoane la bord, inclusiv străini, a dispărut între Indonezia şi Singapore. După câteva zile de căutări, echipele de salvare au anunțat că avionul s-a prăbușit în Marea Java.

Ascensiunea grupării Stat Islamic

Gruparea Stat Islamic (SI), cunoscută şi ca Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL) sau Stat Islamic în Irak şi Siria (SIIS/ISIS), este o organizaţie radicală care a avut o ascensiune fulminantă în 2014.

Gruparea a fost înscrisă pe lista organizaţiilor teroriste a Departamentului de Stat în 2004, sub numele de Al-Qaeda în Irak. Recunoscută pentru atacarea forţelor aliate, asasinarea oficialilor şi decapitarea ostaticilor, gruparea a suferit o lovitură odată cu uciderea liderului său, dar a renăscut sub numele de Stat Islamic în Irak şi ulterior Stat Islamic în Irak şi Siria, cu scopul de a crea un califat în aceste teritorii. Gruparea a profitat de instabilitatea din Siria, unde a devenit una dintre cele mai de temut grupări care încearcă să îl înlăture de la putere pe preşedintele Bashar al-Assad.

Prin tactici brutale, inclusiv ucideri în masă, răpirea membrilor minorităţilor etnice şi religioase, decapitări de militari şi jurnalişti, gruparea a răspândit teamă şi furie în toată lumea şi a determinat intervenţia militară a Statelor Unite. Începând din luna august 2014, gruparea a decapitat cinci ostatici occidentali: trei americani – doi jurnalişti, James Foley şi Steven Sotloff, şi un angajat umanitar, Peter Kassi şi doi angajaţi umanitari britanici – Alan Henning şi David Haines.

Epidemia de Ebola din Africa de Vest

(Foto: abc.net.au)
(Foto: abc.net.au)

Epidemia de Ebola în Africa de Vest a izbucnit în martie 2014 şi s-a răspândit rapid, devenind cea mai gravă de la descoperirea acestei boli, în 1976. Cercetătorii de la New England Journal of Medicine au identificat pacientul zero al epidemiei în persoana unui copil în vârstă de doi ani care a murit în decembrie 2013 la Meliandou, un sat din sud-estul Guineei.

La 29 decembrie, bilanţul anunţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii era de 7.842 de morţi în şase ţări – Liberia, Guineea, Sierra Leone, Nigeria, Statele Unite şi Mali. Numărul total al cazurilor raportate este de peste 20.000, dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte că datele sunt subestimate, având în vedere dificultatea colectării datelor.

Alegerile europene şi ascensiunea extremei drepte

Alegerile europene din 25 mai 2014 vor rămâne în istorie ca un „seism” care a cutremurat aparatul politic al UE. Acestea sunt marcate de o ascensiune a partidelor de extremă dreapta şi eurosceptice, mai ales în Franţa şi Marea Britanie, un semn clar al nemulţumirii faţă de măsurile de austeritate din Europa. Frontul Naţional, condus de Marine Le Pen, câştigă alegerile în Franţa, iar UKIP al lui Nigel Farage în Marea Britanie. În Grecia, Syriza – de extremă stânga – se clasează pe primul loc, iar Zori Aurii – de extremă dreapta – se clasează pe locul al treilea.

La nivel global însă, partidele proeuropene rămân jucătorii dominanţi. Astfel, Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) rămâne principala forţă a noului Parlament, iar candidatul său, Jean-Claude Juncker, devine preşedintele Comisiei Europene.

(Foto: telegraph.co.uk)
(Foto: telegraph.co.uk)

Referendumul privind independenţa Scoţiei

Scoţia a organizat un referendum istoric la 18 septembrie 2014, pentru a-şi redobândi independenţa faţă de Marea Britanie, pe care a pierdut-o în urmă cu trei secole. Acesta a fost respins de 55,42 la sută din populaţie, însă a adus regiunii promisiuni de autonomie extinsă din partea premierului britanic David Cameron.

Un nou rege pentru Spania

La 19 iunie 2014, Felipe al VI-lea de Bourbon, în vârstă de 46 de ani, a depus jurământul în Parlamentul de la Madrid, după abdicarea tatălui său, Juan Carlos, după 39 de ani de domnie. El a moştenit o monarhie contestată şi o ţară afectată de criză economică şi şomaj şi va trebui să răspundă multor speranţe.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS