Comercianții ar putea fi obligați să își schimbe casele de marcat fiscale vechi, cu jurnale pe rolă de hârtie, sau să le adapteze pe cele noi, astfel încât să fie montate niște dispozitive electronice care să transmită direct pe serverele de la ANAF informații legate de emiterea bonurilor fiscale. Momentan, nu se știe cum se va realiza acest lucru din punct de vedere tehnic și ce costuri implică modificările legislative în bugetul firmelor care lucrează cu bani lichizi. În plus, ANAF vrea să lanseze loteria bonurilor fiscale, iar câștigătorii să primească 1.200 de lei pentru că au cerut și păstrat bonul fiscal. Aflați din calculele GdS câte persoane ar urma să primească acest premiu într-un județ.
Comercianții care dețin case de marcat fiscale cu jurnal pe role de hârtie vor fi nevoiți să le înlocuiască treptat cu altele moderne și cu dispozitive electronice de memorare sau să își adapteze actualele case de marcat (dacă sunt de ultimă generație), în cazul în care va fi aprobat un proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Obligația de a folosi case de marcat fiscale cu jurnal electronic va fi din 2016, astfel că până atunci comercianții ar avea timp suficient să treacă de la sistemul vechi, cu jurnal pe rolă de hârtie, la noile tipuri impuse de legislație. Măsura fiscală ar fi luată pentru a constrânge toate firmele care lucrează cu bani gheață să-și fiscalizeze veniturile și să plătească la stat impozitele aferente.
Mai mult, informațiile legate de bonurile fiscale emise de orice casă de marcat trebuie transmise către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel că „operatorii economici au obligaţia de a asigura conectarea la distanţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF“, se arată în proiectul de act normativ.
Nu se știe cum se va realiza din punct de vedere tehnic
Unii dintre comercianții de case de marcat spun că nu se cunoaște cum se va face trecerea de la casele de marcat clasice la cele noi, iar din punct de vedere tehnic, nu este dată nici o normă de funcționare a noilor modele. Din proiectul de act normativ supus dezbaterii publice nu reiese foarte clar dacă firmele trebuie să își cumpere alte case de marcat fiscale sau dacă cele mai noi existente pe piață pot fi adaptate, astfel încât să se monteze dispozitive ce pot să transmită la ANAF datele electronice de pe fiecare casă de marcat.
ANAF are șase luni la dispoziție după apariția actului normativ să detalieze aspectele tehnice ale acestei noi propuneri legislative.
Costuri în plus pentru comercianți
Este clar însă că firmele care au obligația să utilizeze case de marcat vor avea ceva costuri suplimentare pentru a face aceste operațiuni, treptat, până la 1 august 2016, iar firmele care au case de marcat fiscale cu jurnal pe role de hârtie trebuie să le schimbe cu altele mai noi. În UE nu se mai folosesc astfel de case de marcat cu role, ci cele integrate, cu memorie electronică. Un întreprinzător privat care se ocupă de comercializarea de case de marcat spune că e mai scumpă întreținerea unei case de marcat pe role de hârtie decât a uneia cu memorie electronică. „Dacă emiți 200 de bonuri fiscale pe zi înseamnă că utilizezi o rolă pe zi, adică 0,4 euro pe zi. Într-un an se consumă hârtie de 150 de euro, cu aproximație. Pe când un dispozitiv electronic ar costa 4-5 euro la început și nu mai apar costuri suplimentare pe parcurs“, a declarat Aurel Tobescu, reprezentantul unei firme care vinde case de marcat. El a mai spus că trebuie legiferate aspectele tehnice ale acestor noi proceduri.
Aurel Tobescu a adăugat că pe piață există și dispozitive mai scumpe, dar moderne, numite POS-uri, care permit emiterea de bonuri fiscale și adaptarea lor în funcție de orice modificări legislative care apar, fără să necesite înlocuirea. Acesta sunt, practic, niște computere, la care se atașează o casă de marcat fiscală și funcționează scanând codul de bare al produselor. Un astfel de POS ajunge și la 3.200 de lei.
Termene treptate de adaptare a comercianților la noile cerințe
Potrivit proiectului de act normativ, se interzice comercializarea de case de marcat cu rolă jurnal pe hârtie de la 1 iulie 2015, dar ele mai pot fi utilizate de către comercianții mici până la 1 august 2016, dacă ordonanța finală nu prevede altfel. Potrivit actualei propuneri legislative, marii contribuabili trebuie să treacă la noile sisteme de case de marcat de la 1 ianuarie 2016; firmele mijlocii sunt obligate să aibă noile case de marcat (sau cele vechi adaptate) de la 1 aprilie 2016, iar micii comercianți – de la 1 august 2016. O casă de marcat modernă pornește de la 500 – 550 de lei și ajunge la 800 – 1.000 de lei și chiar mai mult. Nu se știe cât va costa dispozitivul electronic ce va permite conectarea casei de marcat la un server al ANAF. Cert este că un astfel de dispozitiv (cum ar fi GPRS) nu ar avea acoperire prin toate localitățile mai îndepărtate.
Actualmente, firmele care dețin casă de marcat fiscală cu jurnal pe rolă de hârtie trebuie să stocheze rolele timp de doi ani.
Ce spun reprezentanții firmelor care emit bonuri fiscale
Unii dintre deținătorii de magazine care evidențiază toate vânzările emițând bonuri fiscale pentru toată marfa vândută agreează ideea noilor case de marcat conectate în permanență la ANAF. „E o idee foarte bună propusă de guvern, mai ales pentru că firmele care merg pe legalitate nu vor mai putea pierde în favoarea celor care merg pe ilegal. Mă refer la cei care emit bon fiscal și la cei care nu emit. Noi batem în casă toate bonurile fiscale. Am aproape 18 ani de când lucrez în această firmă și pot să vă spun că de-asta a ținut serviciul meu. Eu cred că, dacă va fi casa de marcat în permanentă legătură cu ANAF, atunci va ieși evaziunea fiscală la iveală și mi-aș dori lucrul acesta“, a declarat Mariana Nedelcu, șefă de magazin într-o firmă craioveană.
Loteria bonurilor fiscale – patru câștigători pe județ
Același act normativ propus de Ministerul Finanțelor Publice prevede organizarea unei loterii pentru cetățenii care cer bonuri fiscale, le păstrează și le transmit la Fisc. ANAF ar urma să acorde lună de lună câteva premii pe fiecare direcție regională a finanțelor publice, prin trageri la sorți, organizate de loterie. ANAF pune la dispoziție 2,3 milioane de lei pentru premii, pe tot anul, care se împart la cele opt regiuni fiscale. După calcule rezultă că vor fi lunar câte 19 câștigători pe fiecare regiune fiscală, deci 19 oameni pe cinci județe. Acest lucru înseamnă că doar patru persoane dintr-un singur județ din Oltenia ar putea câștiga într-o lună premiul în bani pus la bătaie de ANAF. Câștigătorii ar urma să primească un premiu de 1.200 de lei de la ANAF, de fiecare, dacă numele lor este extras la loteria Fiscului. „Este o măsură pe care eu o văd foarte bine, pentru că orice comerciant trebuie să emită bon fiscal“, spune un comerciant din Craiova.
Cumpărătorilor li se pare o propunere bună de a fi premiați cei care cer și păstrează bonul fiscal. „Nu știam de această idee, dar ca acțiune este foarte bună, dacă oamenii o vor înțelege. Și eu am cerut bon fiscal acum și l-am băgat în portofel. Mi s-a întâmplat să nu-mi dea bon fiscal, dar nici nu l-am cerut de jenă. Dar acum o să-mi fac curaj să îl cer“, a spus Elena, din Craiova.
Ministerul Finanțelor vrea să verifice conturile bancare ale populației și firmelor
Altă propunere legislativă este aceea ca ANAF să verifice lunar soldul conturilor bancare ale persoanelor fizice și juridice. La ora actuală, băncile sunt obligate să informeze ANAF, în interval de o lună, doar dacă firmele deschid sau închid conturi bancare, dar nu și despre intrările și ieșirile de bani din respectivele conturi. Fluxurile de bani din conturile bancare sunt raportate doar la cererea organelor de cercetare penală și a instanțelor, în cauze penale. Mai sunt raportate astfel de date de către bănci și către ANAF, dar numai în cazuri individuale și la cererea instituției. Rămâne de văzut dacă o astfel de măsură ar stopa sau diminua banii lichizi din circulație.
