La Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman“ s-a desfășurat a VII-a ediţie a simpozionului ştiinţific internaţional „Stat şi societate în Europa“, organizat de bibliotecă şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, reunind cercetători din ţară şi străinătate, preocupaţi de istorie, arheologie, literatură, artă, religie, ştiinţe social-politice.
Organizat de Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman“ şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, simpozionul internațional „Stat şi societate în Europa“ s-a desfăşurat pe cele două secţiuni tradiţionale – Istorie şi Ştiinţe sociale, dar anul acesta a inclus şi o secţiune nouă, la propunerea prof. univ. dr. Mihaela Albu, preşedinta Asociaţiei culturale „Carmina Balcanica“: „Monarhie şi cultură în Balcani“, secțiune la care au fost invitaţi să conferenţieze cercetători din ţară, precum şi din Serbia. După ce istoricul dr. Georgeta Filitti a făcut un excurs deosebit de bogat documentat, dar şi atractiv expus, prin istoria României moderne în perioada monarhiei, a urmat o a doua conferinţă în plen, ilustrată cu fotografii: expunerea lui Apostolos Patelakis, doctor în istorie, de la Institutul de Balcanologie din Salonic, originar din Craiova. Acesta a informat publicul român despre cea mai răsunătoare descoperire arheologică de pe teritoriul Greciei, „Misterele monumentului funerar de la Amfipoli (325-300 î.Hr.)“. Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea (Universitatea „Ovidius“ din Constanţa) a conferenţiat despre „Conlucrarea Bisericii Ortodoxe Române cu Armata României“, iar Daniela Popescu (Biblioteca „Aman“) a vorbit despre Biblioteca „Acad. Dan Berindei“ donată bibliotecii din Craiova.
„Monarhie şi cultură în Balcani“
Despre prima parte a simpozionului, dedicată noii secţiuni, „Monarhie şi cultură în Balcani“, moderatorul, prof. univ. dr. Mihaela Albu, a arătat: „S-a continuat în cea mai mare parte conferinţa doamnei Georgeta Filitti. Astfel, în prezentarea comunicării «Condiţia artei, a artiştilor şi scriitorilor români în perioada monarhiei. Mărturii directe» am adus informaţii referitoare la sprijinul pe care regele Carol I l-a acordat înfiinţării Fundaţiei «Carol I», precum şi restaurării unor lăcaşe de cult, iar regina Elisabeta l-a dat concret unor artişti şi scriitori, ca G. Enescu ori V. Alecsandri. Scriitorul Dan Anghelescu, vicepreşedinte al Asociaţiei «Carmina Balcanica», a prezentat una dintre cele mai reprezentative reviste interbelice, «Revista Fundaţiilor Regale». O altă revistă de referinţă pentru cultura românească a fost «Arhivele Olteniei», prezentarea seriei vechi fiind făcută de dr. Camelia Zăbavă (Universitatea din Craiova). După o «plimbare prin Iaşiul interbelic» (ghid fiind scriitorul Marius Chelaru), auditoriul participant la acest simpozion a fost «condus» dincolo de Dunăre, urmărind viaţa tragică, dar şi plină de devotament şi demnitate a reginei Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria, prezentare făcută de Diana Solkotovic din Serbia. Aceasta a enumerat câteva dintre motivele pentru care Maria a fost supranumită «regina-mamă a Iugoslaviei». Tot din Serbia a participat la conferinţă dr. Gacović Slavoljub, care a susținut o comunicare interdisciplinară, intitulată «Influenţele politice și culturale ale Valahiei asupra Despotatului de la Vidin în Evul mediu».
Alte comunicări au abordat viaţa şi activitatea regelui Carol I. Amintim: «Aspecte din viaţa cotidiană a regelui Carol I al României» (comunicare susţinută de dr. Sorin Damean, care a fost şi moderator), «Ultimele zile din viaţa Regelui Carol I reflectate în telegramele ministrului plenipotenţiar al Austro-Ungariei, contele Ottokar von Czernin» (dr. Sorin Cristescu, Universitatea «Spiru Haret», Bucureşti), «Înfiinţarea şcolilor comerciale din Peninsula Balcanică în timpul Regelui Carol I al României» (dr. T. Bujduveanu din Constanţa)“.
Comunicările subsumate temei generale „Stat şi societate în Europa“ au fost mult mai numeroase şi mai variate, cercetători din domeniul istoriei, arheologiei, ştiinţelor politice etc., din Craiova (de la Universitate şi de la Institutul „C.S. Nicolaescu-Plopşor“), dar şi din ţară aducând informaţii referitoare la istoria României şi a altor state din Europa de ieri şi de astăzi.
Ion Jianu
