Reprezentanți ai Administrației Județene a Finanțelor Publice Dolj și ai Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj au prezentat miercuri, în cadrul Colegiului Prefectural, mai multe cifre legate de activitatea instituțiilor. Cel mai profitabil mecanism de fraudare din județ, conform Finanțelor, este comerțul cu deșeuri. În ceea ce privește plățile sociale, au existat sute de cazuri de persoane decedate care continuau să primească plăți.
Reprezentanții Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Dolj, prezenți la ședința Colegiului Prefectural de miercuri, au prezentat un raport privind activitatea desfășurată de instituție în combaterea evaziunii fiscale. În cadrul acestuia, au fost enumerate cele mai profitabile mecanisme de fraudare din județ, în perioada 1 ianuarie – 31 august. Ilie Ioana, șef adjunct inspecție fiscală AJFP Dolj, a punctat că pe primul loc se află comerțul cu produse reciclabile (deșeuri). Numărul sesizărilor penale legate de acesta se ridică la 17, iar valoarea prejudiciului la bugetul de stat este de 72.165.537 de lei. Pe locul doi se situează comerțul cu facturi fictive, fiind vorba aici despre șase sesizări penale, cu un prejudiciu de 14.049.000 de lei, iar pe locul trei, comerțul cu legume și fructe. În acest caz, au fost făcute patru sesizări penale, iar prejudiciul a fost de 4.113.762 de lei. Nu în ultimul rând, a mai existat o sesizare penală cu o valoare a prejudiciului de 642.407 lei, având în vedere comerțul cu firme aflate în insolvență. În total, în perioada amintită, structura de inspecţie fiscală din cadrul AJFP Dolj, a întocmit 93 procese-verbale aferente sesizărilor înaintate organelor de cercetare penală, stabilind prejudicii totale pentru care au fost înaintate sesizări penale în sumă de 106.947.017 lei.
AJPIS: 356 de decedați care primeau plăți
Tot în cadrul Colegiului Prefectural, directorul executiv al Agenției Județene pentru Plați și Inspecție Socială Dolj, Marius Simcelescu, a explicat că, în primul trimestru al anului, au fost verificate mai multe cazuri de suspiciuni majore rămase din eșantionul trimis spre verificare în anul 2013. Acesta a precizat că cele mai multe suspiciuni au fost legate de plățile la persoanele decedate și de veniturile declarate diferit față de cele reale.
„Au existat 1.025 de CNP-uri cu suspiciuni majore, dar după verificare am ajuns la 356 de suspiciuni care s-au confirmat în legătură cu persoane care primeau plăți după data decesului cât și, majoritatea (674 de suspiciuni – n.r.), care declarau și declară și în continuare venituri diferite. Probabil vă întrebați de ce se mai fac aceste plăți. Campaniile noastre tematice vin în anul următor celui precedent, conform protocoalelor încheiate cu Agenția Națională de Administrare Fiscală la nivel național, cât și cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Dolj. Noi depistăm aceste plăți după un semestru sau în anul următor pentru anul precedent. Din această cauză, se creează aceste debite, însă noi le recuperăm în termenul legal de trei ani. În cazul în care sunt diverse persoane care nu vin să-și achite obligațiile legale, noi le transmitem la ANAF, care le preia și se ocupă de executarea silită“, a explicat Simcelescu.
