Proprietarii au dreptul să verifice toate documentele asociației din care fac parte și chiar încasările, sunt de părere reprezentanții unor asociații de proprietari din Craiova, bazându-se pe prevederile Legii nr. 230/2007.
Documentele țin o evidență clară a plăților și cheltuielilor care se fac într-o asociație de proprietari. Și, foarte important, toți proprietarii au dreptul să vadă orice document al asociației. Mai mult, sunt voci care spun că proprietarii chiar au dreptul să verifice încasările făcute de administratorul (casierul) asociației. Prezent în cadrul emisiunii „Viața la Bloc“, care poate fi urmărită la www.alegetv.ro, președintele Asociației de proprietari „Romarta“ din Craiova, Petru Becheru, a precizat: „Asocierea, prin definiție, înseamnă că toți acești oameni s-au pus la un loc să facă ceva. Proprietarii au dreptul și responsabilitatea să verifice ce se întâmplă în asociație. Oamenii vor transparență și vor să știe unde li se duc banii. În concluzie, orice proprietar are dreptul la orice document din asociație. Are dreptul să vadă tot ce este trecut în toate documentele, inclusiv ce s-a încasat, adică și suma de bani. Dacă nu face așa ceva, înseamnă că angajatul asociației are ceva de ascuns“. Același punct de vedere îl are și administratorul Asociației de proprietari nr. 23 Calea București, Adrian Corzanu, prezent și el în cadrul emisiunii: „Nu este normal ca proprietarii să se teamă de cei din asociație, să fie expediați atunci când solicită explicații. Eu m-aș bucura dacă ar veni și mi-ar cere să le explic ceva“.
Există însă și alte puncte de vedere în legătură cu dreptul pe care îl au proprietarii de a verifica activitatea și documentele asociației de proprietari. „Legea dă dreptul proprietarilor să consulte documentele asociației de proprietari din care fac parte. Legea nu poate fi interpretată, în sensul că proprietarii interesați de bunul mers al asociației nu pot să verifice încasările dintr-o zi. Cred că acest lucru se poate întâmpla totuși atunci când reprezentanții asociației sunt mult mai deschiși, permisivi“, este de părere Ion Pătrulescu, președintele Uniunii asociațiilor de proprietari 2012, Craiova.
Proprietarii pot controla registrele
și casa
Unul dintre documentele pe care asociațiile de proprietari trebuie să le țină și să le întocmească riguros este Registrul de casă. Aici se trec toate operațiunile de încasări și plăți. În Registru de casă operează în fiecare zi casierul sau administratorul care trece proprietarul, numărul apartamentului, chitanța și suma pe care a plătit-o. La finalul zilei se trage linie și se face soldul. Verificările acestui registru sunt făcute de comisia de cenzori sau de cenzor, la sfârșitul lunii. Se poate face control și inopinat, de către președinte sau inspectorii de la serviciul special din primărie.
„În momentul în care se completează chitanța, să se opereze și în Registrul de casă. În acest registru se trec și plățile. De exemplu, dacă se cumpără detergent pentru curățenie. Plățile se trec pe baza facturilor și a bonurilor fiscale. Acestea din urmă trebuie să fie însoțite de un referat făcut de președinte pe baza unei decizii a Comitetului Executiv. Dacă se face o cheltuială neprevăzută se cere acordul Comitetului. Inclusiv proprietarii pot să întocmească un astfel de referat. De exemplu, s-a spart un geam, se face un referat de necesitate și se depune la asociație“, a explicat Adrian Corzanu, administrator la Asociația de proprietari nr. 23 Calea București.
Alt document financiar-contabil pe care îl țin asociațiile de proprietari este Registrul-jurnal în care se trec plățile și încasările pe perioada unei luni. Ca și cum ai ține un jurnal al încasărilor și cheltuielilor dintr-o lună la asociația respectivă. Aici operează contabilul. „Și la acest document au acces proprietarii. Legea nu spune că se fac copii de pe aceste documente. În schimb, proprietarii pot solicita consultarea lor. Cenzorul este cel care verifică legalitatea și întocmirea acestui Registru. De exemplu, dacă se anulează o chitanță, se trece acest lucru și în Registrul de casă, și în Registrul jurnal și se păstrează ambele chitanțe. Cenzorul face un raport lunar despre ceea ce găsește în toate aceste registre“, a afirmat Petru Becheru, președintele Asociației de proprietari „Romarta“.
Ce încasează și ce plătește asociația
Încasările, dar și plățile unei asociații de proprietari au și ele o evidență. Toate aceste date se trec în Registrul-inventar, care reprezintă inventarierea elementelor de activ și pasiv, un fel de „balanță“ a asociației de proprietari. De exemplu, la activ se trec toate sumele pe care asociația le are de încasat, debit curent, restanțe, soldul de la bancă. „La activ intră ce bani avem să primim de la proprietari. Pasivul, ce trebuie să plătim noi către furnizori, salarii. Acestea, activul și pasivul, sunt egale dacă nu avem penalizări proprii la asociație“, a spus Adrian Corzanu. În acest Registru inventar se completează la predarea-primirea gestiunii și la sfârșitul fiecărui an. Chiar dacă legea permite accesul proprietarului la aceste registre, foarte mulți reprezentanți ai asociațiilor din Craiova îngrădesc posibilitatea proprietarilor de a urmări unde se duc banii lor. „Asociația noastră cred că este unică în Craiova. Se plătesc facturi foarte mari la întreținere. Cei de la asociație nu ne spun de ce se opresc 30 și 35 de lei de familie pentru salarii, prime, plimbări cu taxiul. Nu avem acces la documente“, se plânge Marcel Șarpe, proprietar din Asociația nr. 16 Craiovița Nouă.
Alți proprietari, sătui să tot bată la ușa asociației, au solicitat documentele la care voiau să aibă acces direct la primărie. „Au fost proprietari care au solicitat primăriei copii de pe documente pe care le-au cerut inițial asociației, iar asociația nu le-a pus la dispoziție. Un proprietar din Asociația 97/8 apartamente „Theodor Aman“ a cerut contractul de închiriere pentru sediul asociației. Un proprietar de la Asociația bloc C10 Nanterre ne-a solicitat state de plată, facturi de la furnizori, liste de plată, Registrul de casă și procesul-verbal al Adunării Generale. De la Asociația nr. 24 Brazda lui Novac au fost proprietari care au solicitat liste de plată, procese-verbale ale Comitetului executiv. Au mai fost solicitări de la proprietari din cadrul Asociațiilor Bloc C14 Înfrățirii, Asociația Anul 1848, Asociația nr. 5 Calea București și Asociația nr. 10 Calea București“, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova, Ionuț Pîrvulescu.
Evidența fondului
de rulment și fondului de reparații
Și fondul de rulment, și fondul de reparații trebuie menționate într-un registru în care se trece suma care a fost stabilită în Adunarea Generală, atunci când ea este încasată de la proprietari și soldul fiecărui proprietar. Se trece numărul de chitanță, suma plătită, proprietarul, se operează în momentul în care se plătește. Acest fond are un plafon și când se ajunge la acest plafon se opresc plățile. Se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afişate pe lista de plata. „La noi se plătește 20 de lei lunar/apartament pe perioada caldă aprilie – octombrie. Proprietarul poate să verifice ce sumă are la fondul de rulment. Vine și cere acest registru. Aici se regăsesc chitanțele și data la care s-a plătit. Se dă chitanță separat. Dacă proprietarul pleacă, își primește fondul înapoi“, a spus Adrian Corzanu, administrator.
La rândul lui, fondul de reparații este trecut în Registrul de reparații. Reparațiile pe părțile comune se pot face prin asociația de proprietari și prin urmare banii sunt adunați la asociație. Sunt persoane care refuză să plătească aceste fonduri. „Eu le pun penalități, pentru că legea spune că se pun penalități pentru orice debit restant, pentru că altfel nimeni nu ar plăti“, a mai afirmat Petru Becheru, președintele Asociației „Romarta“ Craiova.
Asociațiile țin obligatoriu Registrul pentru penalități și Registrul pentru fonduri speciale. Proprietarul poate să verifice penalitățile care i s-au calculat și modalitatea de calcul a acestora, verificând Registrul de penalități și cerând explicații celor de la asociație. Însă nu tot timpul lucrurile stau așa. „Eu m-am trezit cu niște penalități, iar cei de la asociație refuză să-mi spună de unde sunt. Am avut restanțe și am mers și le-am plătit. Am ajuns la zi, mi-au dat și adeverință, după care luna următoare am avut de plătit 182,04 lei, dintre care 73 de lei penalizări, iar cei de la asociație refuză să-mi explice sau să-mi arate documente justificative“, a spus Marin Bădoiu, proprietar în Asociația nr. 8 din cartierul 1 Mai.
Ce prevede legea
„Proprietarii au dreptul să cunoască toate aspectele ce țin de activitatea asociației și au acces, la cerere, la orice document al acesteia“, art. 10 din Legea nr. 230/2007.
