21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateÎntreținerea se plătește și după moarte

Întreținerea se plătește și după moarte

Sunt destule situații întâlnite în rândul asociațiilor de proprietari din Craiova când proprietarii decedați sunt acționați în instanță pentru neplata restanțelor la întreținere, iar moștenitorii sunt executați silit și scoși din locuință, dacă nu achită datoriile. Astfel de situații se întâlnesc în Asociația nr. 3 „Nicolae Titulescu“, Asociația nr. 22 Brazda lui Novac, Asociația nr. 1A Craiovița Nouă și 4AS Craiovița.
Mircea Ionescu locuiește împreună cu mama sa într-un apartament din blocul G, din cadrul Asociației de Proprietari nr. 3 „Nicolae Titulescu“. Asociația l-a acționat în instanță pe tatăl său decedat, iar el riscă să fie executat și aruncat în stradă. „Tatăl meu a murit acum opt ani, el este proprietarul apartamentului. Am dus la momentul acela certificatul de deces la asociație, dar, când s-a schimbat conducerea asociației, nu au mai ținut seama și l-au dat pe tatăl meu în judecată. Au câștigat la prima instanță, iar acum așteaptă ca mortul să facă apel la tribunal. Eu cred că se urmărește altceva, să-mi vândă apartamentul. Au făcut și privilegiu imobiliar cu rang prioritar. Eu nu înțeleg cum să te judeci cu o persoană decedată și să faci și executarea silită“, a declarat Mircea Ionescu.
Într-o situație asemănătoare este alt locatar din Asociația nr. 22 Brazda lui Novac. Femeia spune că a primit împreună cu prietenul ei, printr-un act de donație, un apartament, iar acum a fost dată afară din locuință pentru restanțele proprietarului decedat.

Moștenitorii, executați pentru datoriile proprietarului decedat

Iată care este explicația juridică, în situația în care asociațiile de proprietari dau în judecată proprietari decedați.
„Avem mai multe variante: asociația a dat în judecată proprietarul unui apartament, iar, când să se pună în executare hotărârea judecătorească, constată că persoana acționată în instanță este decedată. În aceste condiții, executorul judecătoresc încasează banii, restanțele de la moștenitorii de drept ai acestuia. Dacă nu s-a făcut dezbaterea succesorală, se poate face executarea pentru că bunurile rămase în urma decesului autorului sunt folosite de urmașii de drept, atât activul și pasivul, adică soția și copiii. Același lucru se întâmplă când avem un act de donație sau vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, când actele există și nu sunt contestate în instanță își produc consecințele în aceeași măsură. În situația în care executorul judecătoresc îi identifică pe moștenitori și îi somează să achite debitul restant, fie aceștia se înțeleg și plătesc debitul restant, fie plătește unul dintre ei și acesta preia bunul, fie nu se înțeleg și atunci executorul și asociația va solicita în instanță dezbaterea succesiunii forțate cu toate cheltuielile care decurg de aici. Și va fi executat în cele din urmă proprietarul de drept. Să zicem că a decedat tatăl și soțul, care era proprietarul, copiii sau soția nu pot să vândă, pentru că nu au calitatea de proprietar. Executorul poate să vândă, dar, dacă datoria este mai mică de 10.000 de lei, se îndreaptă împotriva altor bunuri. Proprietarii au obligația să depună actul de proprietate la asociație și atunci, când proprietarul a decedat, să depună certificatul de deces sau să anunțe“, a spus juristul Ion Pătrulescu.
Există și varianta în care instanța află pe parcursul procesului că proprietarul a decedat. „Se poate afla și în cursul acțiunii de judecată de decesul proprietarului, în această situație cererea se anulează, pentru că s-a îndreptat împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. Dacă nu s-a dezbătut succesiunea, asociația poate să se îndrepte împotriva moștenitorilor de drept, chiar dacă nu s-a clarificat acest lucru în instanță sau la notar. De exemplu, la Asociația nr. 23 Craiovița Nouă, doi soți, G. Ilie și G. Gheorghița, soțul a decedat, a rămas soția și cele două fiice. Asociația a dat în judecată soția și cele două fiice, s-a făcut dovada că sunt moștenitori de drept, chiar dacă nu apar la asociația ca proprietari“, a explicat juristul Ion Pătrulescu.
În situația chiriașilor, dacă asociația îi dă în judecată, câștigă și trece la executare, această hotărâre nu poate fi pusă în executare. Legea asociației spune că asociația poate chema în judecată „pe oricare proprietar“.

Lege

Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă, Legea nr. 230/2007

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS