Managerul Complexului Energetic Oltenia explică într-un interviu acordat GdS care este situaţia actuală a celei mai mari companii din regiune ca întindere şi număr de salariaţi, obiectivele din 2014 şi care sunt paşii de urmat pentru o eficientizare mai mare a activităţii de producere de energie.
Gazeta de Sud: Ce înseamnă CEO în prezent în ceea ce priveşte producţia de energie, lignit, precum şi numărul de salariaţi şi infrastructura care susţine producţia sau rezervele de cărbune?
Laurențiu Ciurel: CE Oltenia este o sursă de energie sigură şi ieftină, în opinia noastră. Noi nu reziliem contracte dacă nu plouă sau nu bate vântul. Activitatea de exploatare şi extracţie a lignitului se desfăşoară în 17 perimetre miniere de suprafaţă şi un perimetru subteran. În prezent, există 170 de utilaje miniere de mare capacitate şi peste 280 de kilometri bandă transportoare, care pot asigura o producţie de peste 34 de milioane de tone lignit pe an. Resursele de lignit din Bazinul Oltenia sunt repartizate în proporţie de 82% în judeţul Gorj, 10% în judeţul Mehedinţi şi 8% în judeţul Vâlcea. Activitatea de producere a energiei este asigurată de termocentralele Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova II. Cu o capacitate totală de producţie de 3.900 MW, poate asigura 30% din consumul de energie electrică din Sistemul Energetic Naţional. Numărul de angajaţi în cadrul CE Oltenia este de 18.800 (cca. 13.800 în activitatea minieră şi cca. 5.000 în activitatea energetică).
GdS: Care este piaţa energiei în 2014 şi ce provocări sunt pentru CEO până la sfârşitul acestui an. Cu ce dificultăţi vă confruntaţi?
L.C.: Pentru piaţa de energie 2014 anticipăm, în continuare, scăderea preţului energiei electrice, reducerea consumului şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile.
GdS: Ce înseamnă listarea la Bursă a companiei, când va avea loc şi cu cât va fi capitalizată compania dupa listarea la Bursă?
L.C.: Prin Oferta Publică Iniţială, sperăm să obţinem un preţ cât mai mare pentru un procent de acţiuni nou emise în cuantum de 15% din capitalul social existent. Listarea va avea loc în toamna acestui an, după evaluarea rezervelor de cărbune solicitată de Sindicatul de Intermediere.
GdS: Cum ar putea fi redus preţul de achiziţie al energiei la consumatorii industriali, pentru protejarea şi susţinerea industriei interne şi a locurilor de muncă? De asemenea, ce părere aveţi despre liberalizarea preţului energiei?
L.C.: Ieftinirea imediată a energiei electrice la consumator ar putea duce la reindustrializarea ţării şi creşterea consumului. Eu consider că este posibilă, chiar într-un mod spectaculos. În primul rând, prin reducerea cotei de certificate verzi şi a preţului certificatului. De asemenea, crearea unui mix energetic eficient ar putea micşora costul energiei. Scoaterea de pe segmentul reglementat al energiei ar fi fost avantajoasă pentru companie în condiţiile în care cantităţile şi preţurile ar fi fost asemănătoare celor din 2013.
GdS: Ce paşi s-au făcut pentru ca CEO să aibă un management performant, similar ca structură cu cel existent în companii de profil din ţară sau din străinătate? Managementul corporatist vinde mai bine energie sau doar reduce costurile de producţie?
L.C.: A fost o competiţie în care au intrat, iniţial, 200 de candidaţi. În urma selecţiei efectuate, firma de recrutare Kienbaum Consultants International a înaintat spre analiză Comitetului de Nominalizare şi Remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere o listă scurtă cu patru persoane. Nominalizarea a fost făcută pe baza criteriilor de eligibilitate, fiind desemnată persoana cu cel mai mare punctaj obţinut. Se va derula o procedură similară şi pentru numirea membrilor Directoratului. Nu poţi vinde mai bine energie dacă nu reduci costurile de producţie. Energia produsă în CEO, la fel ca şi la alţi producători, nu poate fi ambalată, stocată etc… Spre deosebire de alte mărfuri trebuie să o vinzi în secunda în care o produci. Un management ultracorporatist şi superprofesionist, atâta vreme cât consumul scade, iar numărul producătorilor creşte, nu are decât o singură pârghie pentru a putea vinde: să scadă costurile, să scadă preţul. Megawattul produs în CEO nu e nici mai poleit, nici mai lucios, nici mai gustos decât cel produs de Nuclearelectrica, de exemplu. Pentru ca un client să-l ia de la noi şi nu din altă parte trebuie să-l vindem cu 0,01 lei mai ieftin. Cam asta e cu managementul corporatist. Noi am reuşit menţinerea unui profit rezonabil, în condiţiile scăderii consumului de energie electrică şi a prăbuşirii preţului acesteia în 2013, faţă de 2012. Toate reducerile de costuri s-au realizat fără concedieri de personal, doar prin utilizarea raţională a forţei de muncă şi prin utilizarea eficientă a capacităţilor de producţie.
GdS: Care este secretul unui jucător de succes pe Bursa de energie? Cât de predictibilă este în prezent piaţa de energie? Există jucători care au un avantaj la start?
L.C.: Datele AFER arată că suntem ţara cu cea mai mare subvenţie pentru energia regenerabilă din Europa şi chiar din lume. Plătim o subvenţie de 11 euro/MWh consumat. Pe locul II, la mare distanţă, urmează Italia cu 1,6 euro/MWh, Germania cu 0,5 euro/MWh, Franţa cu 0,22 euro/ MWh. Energia din surse regenerabile nu poate fi competitivă decât dacă beneficiază de subvenţii masive. În prezent, energia eoliană beneficiază de subvenţii de peste 200 lei/MWh, iar cea solară de peste 1.000 lei/MWh. CE Oltenia nu primeşte subvenţii. Există, de asemenea, companii care beneficiază de preţuri favorizante la gaz, cum este PETROM şi ROMGAZ, în cadrul centralelor de la Brazi şi de la Iernut. Numai că volatilitatea producţiei de energie regenerabilă, coroborată cu cerinţele de dispecerizare şi echilibrare ale sistemului, face necesară păstrarea unei cote de producţie sigură care nu poate fi dată decât de cărbune. Noua strategie energetică trebuie să definească clar această cotă: cât din ea intră pe piaţa concurenţială, cât rămâne pe o piaţă de tip rezervă de capacitate.
GdS: Care sunt perspectivele producţiei de energie pe bază de cărbune? Care va fi politica în domeniul certificatelor verzi şi cum influenţează acestea activitatea companiei?
L.C.: Acordarea unei cote exagerate de certificate verzi, de către ANRE, este o problemă. Aceasta, practic, s-a dublat de la 11,88% până la 22,4%, într-un singur an. Ar trebui limitat, prin legislaţie secundară, costul cu certificatele verzi la consumatorul final. Pentru mulţi producători, afacerea de bază nu mai este comercializarea energiei, ci comercializarea certificatelor verzi. În condiţiile în care consumul de energie este într-o continuă scădere, iar în ultimii doi ani au apărut în peisaj peste 4.000 MW putere instalată în energii regenerabile, cota de piaţă a energiei convenţionale s-a diminuat. Toate acţiunile care decurg din aplicarea unor legi elaborate în perioada 2009-2010, inclusiv legislaţia secundară aferentă, sunt în spiritul reducerii cotei de piaţă a cărbunelui. Ne punem întrebarea: de ce în perioada 2006-2012, aproape tot ce s-a făcut din punct de vedere legislativ a fost în defavoarea firmelor unde statul este acţionar şi în favoarea firmelor private? Depindem de apariţia unei strategii coerente care să pună lucrurile în ordine în Legea energiei, dar, mai ales, în legislaţia secundară, deoarece mineritul depinde de consumatorii de cărbune – producătorii de energie convenţională, a căror intrare în piaţă este puternic dezavantajată faţă de cea a producătorilor de energie regenerabilă, în condiţiile actualei legislaţii. Între noiembrie 2013 şi ianuarie 2014, am funcţionat cu toate grupurile, pentru că nu mai era nici apă, nici vânt. Poate data viitoare, când DEN-ul va solicita din nou asta, nu vom mai avea ce porni dacă zona legislativă nu reacţionează.
GdS: Cum va impulsiona activitatea Complexului Energetic investiţia companiei chineze Huadian la Sucursala Rovinari?
L.C.: Aşa cum se ştie, CEO şi compania chineză China Huadian Engineering Co vor înfiinţa o companie mixtă, care va realiza acest proiect. Partea chineză va participa cu aport în numerar, iar partea română va contribui cu aport în natură, asigurând infrastructura necesară (amplasament, alimentare, evacuare putere). Pentru funcţionarea noului grup energetic se estimează un necesar de aproximativ şase milioane de tone de cărbune anual care va fi asigurat de CEO. Va fi utilizat lignit de la carierele din imediata vecinătate a Electrocentralei Rovinari, respectiv Roşia, Pinoasa, Rovinari. Pentru asigurarea cantităţilor de combustibil necesar se vor extinde actualele perimetre de licenţă a carierelor menţionate. Vor fi necesare, de asemenea, investiţii pentru modernizarea echipamentelor şi liniilor tehnologice existente. Contractele pentru achiziţia cărbunelui vor fi încheiate cu CEO, în condiţiile de piaţă negociate de către părţi, la acel moment.
GdS: Ce paşi s-au făcut în ultimii ani pentru ca CEO să producă o energie curată?
L.C.: CE Oltenia a derulat proiecte de investiţii pentru respectarea condiţiilor de mediu impuse, aplicând cele mai bune tehnologii de depoluare, dar şi pentru prelungirea duratei de viaţă a capacităţilor de producţie existente. S-au investit cca. 1,1 miliarde de euro în lucrări de mediu, în şase ani. CE OLTENIA este singurul producător de energie care are implementate instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi de evacuare în slam dens a zgurii şi cenuşii rezultate în urma procesului de ardere a cărbunelui. Tot pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonă au fost făcute investiţii pentru reconstrucţia ecologică prin redarea în circuitul silvic sau agricol a terenurilor eliberate de sarcini tehnologice. Au fost recepţionate pentru predare cca. 370 hectare şi se va continua programul anual de redări, fiind în derulare lucrări pentru încă 400 de hectare. Considerând mediul ca parte a activităţii de responsabilitate socială, putem aduce în discuţie şi investiţia făcută pentru amenajarea Bazei de Tratament Săcelu, care a atras chiar 2.500 de persoane pe plajă în zilele de weekend. Proiectul a fost premiat la categoria „Sănătate“, în cadrul galei dedicate recunoaşterii activităţilor de responsabilitate socială corporatistă. CEO a fost singura companie de stat premiată. Putem spune, deci, pentru cititori, că CSR România recomandă, cu căldură, Băile Săcelu.
GdS: Care este rolul CEO în economia Olteniei şi ce rol ar trebui să joace compania pe care o conduceţi în economia României?
L.C.: În zona Olteniei, CEO este locul de muncă al cca. 19.000 de oameni şi asigură alte mii de locuri de muncă pentru salariaţii firmelor colaboratoare. Menţinem aproximativ 200.000 de locuri de muncă la nivel naţional. Pentru România, CE Oltenia este încă un fel de coloană vertebrală a SEN. Poate da 2-3.000 de MW putere la -40⁰C, la + 40⁰C, pe secetă prelungită, zi sau noapte. Asigurând 95% din producţia de lignit din Romania, în condiţii de eficienţă şi responsabilitate socială faţă de generaţiile viitoare, CE Oltenia poate fi un producător de anvergură în zona regională europeană.
Principalele provocări pentru CE Oltenia:
– reducerea costurilor de producţie astfel încât să poată fi acoperite prin preţul obţinut din vânzarea energiei electrice;
– costul ridicat al certificatelor de CO2;
– extinderea perimetrelor de exploatare şi asigurarea fronturilor de lucru, pentru care singura modalitate de rezolvare este urgentarea promovării hotărârilor de guvern, în conformitate cu Legea nr. 255/2010, prin care se vor aproba coridoarele de expropriere pentru cauza de utilitate publică;
– recuperarea creanţelor istorice şi, în special, menţinerea locurilor de muncă pentru salariaţi în concordanţă cu cerinţele de energie electrică şi de cărbune din sistem.
