Câteva sute de hectare de teren au fost inundate în Dolj din cauza ploilor din ultimele zile. Cei care au asigurări vor fi despăgubiţi de firmele respective, dar agricultorii care nu sunt asiguraţi ar putea fi despăgubiţi de un fond mutual, dacă sunt membri şi cotizează. Agricultorii nici nu ştiu că se pot afilia la astfel de fonduri, de anul acesta.
Ploile abundente din ultimele zile au afectat câteva suprafeţe cultivate cu grâu, în Dolj. „Cea mai afectată este comuna Scaeşti, unde 270 de hectare de grâu sunt sub ape. În această dimineaţă (ieri – n.r.), apele au mai început să se retragă, dar se anunţă ploi în continuare“, a declarat directoarea Direcţiei pentru Agricultură Dolj, Delia Filimon. În comuna Cernăteşti, 90 de hectare de culturi au fost inundate de râul Rasnic. Şi în alte localităţi a băltit apa peste culturile de toamnă şi peste cele înfiinţate în această primăvară, dar suprafeţele afectate au fost mai mici. „S-au format lacuri peste culturi pe anumite porţiuni. Grâul nu-şi mai revine dacă stă mai mult de 48 de ore sub ape, că se sufocă. Pe alocuri, apa are o adâncime de 70-80 de centimetri“, a declarat primarul comunei Calopăr, Marin Catalina.
Viceprimarul comunei Ţuglui, Marin Totoroaţă, a declarat că în jur de 40 de hectare de teren semănate cu grâu au fost inundate în mod repetat în această primăvară, iar problema este un canal ce trebuie decolmatat. „Este pentru a doua oară anul acesta când intră apă pe acele terenuri. Problema la noi provine de la canalul colector care vine dinspre Podari şi se varsă în Jiu, care este colmatat şi se umflă şi inundă terenurile din zonă. Nu avem fonduri să îl decolmatăm. Anul trecut am reuşit să decolmatăm doar 1.500 de metri de canal şi ne-a costat 70.000 de lei. Nu mai avem bani ca să decolmatăm şi restul, pentru a evita inundaţiile“, a declarat Marin Totoroaţă.
Viceprimarul din Ţuglui a spus că aceia care au culturile asigurate „vor primi de la firmele de asigurări despăgubiri pentru culturile distruse de ape, în timp ce aceia care nu au asigurări nu vor primi nimic“.
Atunci când statul declara anumite zone calamitate din cauza fenomenelor meteo, primeau despăgubiri de la stat toţi agricultorii care aveau teren în zonă. La ora actuală, statul încearcă încurajarea înfiinţării de fonduri mutuale de despăgubiri în agricultură, la care aderă şi fermierii sau persoanele fizice care lucrează pământul.
Cum poate sprijini fondul mutual agricultorii
Până acum, când existau suprafeţe mari calamitate, statul îi despăgubea pe agricultori indiferent dacă aveau sau nu asigurare agricolă. Acum se pune problema asigurărilor. În caz contrar, de anul acesta pot apărea fondurile mutuale de despăgubiri în agricultură, dar sunt în formă incipientă şi ar urma să despăgubească mai tot ce nu asigură firmele de asigurări.
Delia Filimon a precizat pentru GdS că acei agricultori care nu au culturile asigurate, dar care cotizează la Fondul mutual pentru gestionarea riscurilor din agricultură ar putea primi compensaţii financiare pentru culturile inundate. „Despăgubiri primesc cei care şi-au asigurat culturile. Dacă fermierii au cotizat la fondul mutual, atunci ar putea primi despăgubiri şi pentru inundaţii de la acest fond. Însă acest fond este la început de drum şi este primul an în care funcţionează. Fiecare cotizează cu cât doreşte, nu este un procent fix“, a precizat directoarea Direcţiei pentru Agricultură Dolj.
Anul acesta a fost promulgată Legea nr. 2/2014 pentru aprobarea OUG nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu. Actul normativ nu lămureşte clar ce înseamnă „incident de mediu“.
Concret, prin participarea la un fond mutual, fermierii sunt acoperiţi pentru riscurile neacoperite de societăţile de asigurare, precum grindină, secetă, boli care apar în agricultură sau chiar pentru pierderile de venit cauzate de anumite probleme.
La fondul mutual poate adera orice agricultor care înregistrează venituri atât individual, cât şi prin asociaţii agricole. Pentru a se înfiinţa un astfel de fond mutual, trebuie să fie membri agricultori care să lucreze peste 30% din suprafaţa arabilă a României.
De unde ar veni banii
Ordonanţa spune, la art.15, că: „Sprijinul sub forma contribuţiilor financiare acordate fondului mutual prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu depăşeşte 65% din costurile prevăzute la art. 14 alin. (1), urmând ca toate costurile neacoperite de sprijinul acordat sub formă de contribuţii financiare să fie suportate de membri. Sprijinul sub forma contribuţiilor financiare este cofinanţat din Fondul European de Garantare Agricolă, în proporţie de 75%, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (8) din Regulamentul nr. 73/2009, urmând ca pentru perioada 2014-2020 acesta să fie preluat în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Începând cu data finanţării compensaţiilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, se vor putea finanţa şi despăgubirile pentru incidentele de mediu“.
De asemenea, diferenţa de 25%, în completarea sursei prevăzute în ordonanţă, se asigură de la bugetul de stat şi reprezintă contribuţie publică naţională.
Agricultorii nici nu ştiu că pot adera la un fond mutual
Mulţi dintre fermierii doljeni nu au cunoştinţă de existenţa Fondului mutual şi nu au idee cu cât trebuie să contribuie, pentru a primi compensaţii băneşti în caz de producere a riscurilor evidenţiate în ordonanţă. „Eu am asigurare la firme de asigurări şi nu ştiam de existenţa fondului mutual. Noi avem o problemă cu firmele de asigurări, că nici o firmă nu asigură seceta, care este pe suprafeţe întinse. Calamităţi de alt gen, cum ar fi inundaţiile sau chiar grindina, sunt pe suprafeţe mai mici şi sunt despăgubite de firmele de asigurări, dar seceta, care afectează toată zona, nu este asigurată. Dacă noul fond mutual va asigura şi seceta, vom cotiza şi noi cu plăcere“, a explicat Aurel Gheorghiţă, un fermier din Podari.
Agricultorii nu sunt obligaţi să adere la astfel de fonduri, după ce Camera Deputaţilor a eliminat această obligaţie din proiectul de lege, anul trecut. Obligaţia ca aceste noutăţi legate de fondurile mutuale din agricultură să fie aduse la cunoştinţa fermierilor îi revine Direcţiei Judeţene pentru Agricultură din fiecare judeţ, în timp ce Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în calitate de autoritate competentă, derulează sprijinul sub forma contribuţiilor financiare, prevăzut la articolul 14 din OUG nr. 64.
Potrivit presei centrale, până acum, două organizaţii patronale din agricultură s-au arătat interesate să înfiinţeze fonduri mutuale în agricultură.
Cum pot sprijini fondurile mutuale agricultorii
Potrivit articolului 11 din OUG nr. 64/2013:
(1) Compensaţiile financiare se plătesc de către fondul mutual direct membrilor care au înregistrat pierderi economice determinate de următoarele evenimente:
a) bolile animalelor care figurează în lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor şi/sau în anexa I la Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar;
b) organismele daunătoare la plante şi bolile plantelor care fac obiectul unor măsuri de combatere obligatorie sau care reprezintă un caracter excepţional;
c) incident de mediu.
(…) La acelaşi articol se mai arată: „(3) În cazul în care unui membru i se acordă o compensaţie financiară de către fondul mutual în temeiul prezentului articol, orice drept legal de despăgubire pentru pagubele pentru compensarea pierderii economice pe care l-ar putea avea membrul faţă de un terţ, în temeiul dispoziţiilor comunitare sau al legislaţiei naţionale, este transferat fondului mutual, în conformitate cu normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă“.
