16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateViciile craiovenilor: tutun, cafea, alcool

Viciile craiovenilor: tutun, cafea, alcool

http://www.youtube.com/watch?v=fiGJafwuC7k

Tutunul, cafeaua şi alcoolul se află în topul drogurilor acceptate. România ocupă locul patru în UE după numărul de fumători şi este peste media europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool. Cum apare dependenţa de aceste substanţe şi care sunt strategiile pentru a scăpa de adicţii? Am încercat să răspundem la aceste întrebări în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“ de la alege tv, pe care o puteţi urmări integral pe site-ul www.gds.ro.

Tutunul, cafeaua şi alcoolul sunt doar câteva dintre substanţele pe care craiovenii le consumă în mod frecvent, unii ajungând la forme severe de dependenţă. Instalarea dependenţei este favorizată şi de câţiva factori foarte importanţi: consumul acestor substanţe este legal, acestea sunt uşor de procurat şi relativ ieftine. Efectele consumului abuziv şi îndelungat sunt devastatoare asupra sănătăţii, dar şi asupra vieţii sociale a individului. Statisticile spun că în perioada 1999 – 2011 nivelul nicotinei în ţigări a crescut cu 15%, iar efectul este că tinerii ar putea deveni dependenţi mai repede. Într-un clasament raportat la UE, în care cei mai mulţi dependenţi s-au lăsat de fumat, sunt: Olanda (31%), Suedia (31%) şi Danemarca (31%). În România, doar 14% dintre fumători au reuşit să scape de acest viciu. Ţara noastră ocupă locul 4 în UE în ce priveşte numărul de fumători.
Un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că circa două milioane de români au probleme cu alcoolul. În perioada sărbătorilor de iarnă, consumul de alcool creşte cu 50% faţă de restul anului. În România, media anuală a consumului de alcool este de 15,3 litri pe cap de locuitor, cu trei litri mai mult decât media europeană. De ce începe o persoană să consume aceste substanţe periculoase pentru sănătate? Când se instalează dependenţa? Care sunt strategiile pe care dependenţii le aplică pentru a renunţa la aceste vicii? Care este legislaţia în domeniu şi măsurile luate de stat pentru a ajuta persoanele dependente? Am încercat să răspundem la aceste întrebări în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“ de la alege tv, pe care o puteţi urmări integral pe site-ul www.gds.ro. Invitaţii emisiunii au fost Florin Nicolăiţă – coordonator la Centrul Antidrog Dolj, şi Valentina Bangău – psiholog.

Lista drogurilor cunoscute

Iată şi o listă a celor mai cunoscute droguri în întreaga lume. Tutunul este legal, dar reglementat în mai toată lumea; conţine nicotină, care poate da dependenţă, dar şi foarte multe substanţe periculoase pentru sănătate. Cofeina poate fi găsită în cafea, ceai sau alte băuturi; este legală în toată lumea. Etanolul (alcool etilic), prezent în băuturile alcoolice rezultate prin fermentare sau distilare, este legal în cele mai multe ţări; nu este consumat în ţările musulmane. Canabisul (marijuana) este ilegal în cele mai multe ţări şi consumat de practicanţii unor religii; opiaceele – opium (stupefiant obţinut din seminţele de mac), morfină (alcaloid extras din opium), heroină (obţinută prin transformarea morfinei). Opioidele: codeină, metadonă, petidină, fentanil, dextromoramidă, piritramidă, tramadol, pentazocină, dezocină, nalbufină, butorfanol, buprenorfină. Opioidele sunt folosite în medicină ca analgezice, sedative sau anxiolitice. Cocaina – un alcaloid obţinut din frunzele arbustului de coca – este ilegală în toată lumea; derivate ale sale sunt folosite în medicină ca anestezice (lidocaina, novocaina). Drogurile sintetice – LSD, amfetaminele, ecstasy. Etnobotanicele – plante cu efect psihoactiv, tratate chimic.

De ce ne apucăm de droguri?

„Din punct de vedere psihologic, este o modalitate de a face faţă. De a face faţă unor situaţii conflictuale, noi, pe care dependentul nu le poate suporta. Consumul este o modalitate de a evita şi o desensibilizare totodată. Este tendinţa de a nu trăi emoţiile respective care sunt foarte intense şi pe care persoana respectivă le consideră a fi de nesuportat“, a explicat psihologul Valentina Bangău, în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“. Curiozitatea, anturajul şi modelele din familie şi cele culturale se află printre cauzele care determină adolescentul să înceapă consumul acestor substanţe. „Există şi o practică de consum care cel mai adesea are legătură cu anturajul (mediul de socializare), cu experienţele care vin din familie şi cu vârsta. Adolescenţa este vârsta curiozităţii. La început, sunt modele de consum experimental-recreaţional“, a exemplificat Florin Nicolăiţă, reprezentantul Centrului Antidrog Dolj.
„În perioada adolescenţei, tânărul caută modele. El îşi caută un drum în viaţă, încă nu-l are. Îl caută şi cel mai apropiat de el este tocmai acest grup informal (anturajul), cel mai acceptat şi de dorit. În aceste grupuri, liderii se aleg după astfel de criterii (teribilişti, consum de substanţe etc.), iar tânărul vrea să fie ca acel lider“, a mai spus Valentina Bangău.
Prin efectele lor, substanţele vin să „rezolve“ o parte din problemele pe care oamenii le au. Unii recurg la marijuana sau alcool, care au efectul de a diminua inhibiţiile şi a creşte acuitatea cu care este percepută lumea din jur, dar şi propria persoană. Doar aşa pot să se angajeze în acţiuni care, altfel, li se par imposibil de întreprins. Este calea prin care pot să-şi schimbe imaginea despre ei înşişi. Alţii apelează la amfetamină sau cocaină pentru a combate lipsa stimei de sine şi tendinţa de autodepreciere sau pentru a creşte toleranţa la frustrare. Morfina este mijlocul prin care se obţin stările de satisfacţie extatică sau de vis letargic, senzaţia eliberării de apăsarea lumii exterioare şi un sentiment de omnipotenţă. LSD permite trăirea sentimentului de fuziune cu lumea, cu universul, ducând la o pierdere a graniţelor şi a limitelor. Când se instalează dependenţa, viaţa socială a individului este distrusă. Consumul abuziv şi supradozele duc invariabil la deces. Dar poate exista o viaţă lipsită de vicii? „Greu să existe o viaţă fără vicii. Dar o viaţă fără dependenţă da. Fiecare dintre noi mai bem o cafea dimineaţa, avem un anumit tabiet. Asta nu înseamnă o dependenţă atâta timp cât nu ajungem să consumăm cinci litri de cafea pe zi. Nu orice om care fumează o ţigară sau bea un pahar de alcool la o sărbătoare este dependent“, a mai spus Valentina Bangău. „Forme uşoare de dependenţă avem fiecare dintre noi. Important este ca aceste stări de dependenţă să nu se repercuteze asupra vieţii sociale“, a mai afirmat Florin Nicolăiţă, care a completat spunând că dependenţii nu găsesc totdeauna singuri puterea să scape de adicţie: „Ne confruntăm cu persoane cu recăderi, cu recidivă la consum după perioade de abstinenţă. Marea problemă este de ordin psihic. Este foarte importantă voinţa: cât de mult vreau să fac un lucru sau nu. Din păcate, în prezent, rata de succes la consumul de droguri este spre zero. Este nevoie de o susţinere foarte puternică. Pe lângă susţinerea care vine din interiorul persoanei, trebuie să vină şi din partea familiei şi a societăţii“. Centrul Antidrog Dolj derulează de doi ani un program gratuit de şase luni pentru cei care vor să renunţe la alcool. „Este un tratament medicamentos cu Naltrexonă, urmat de consiliere psihologică. Pentru a beneficia de acest program este, însă, necesară parcurgerea anumitor etape. În primul rând, e necesar un aviz psihologic prin care trebuie să se facă dovada dependenţei de alcool. Înainte de a intra în program, dependentul trebuie să aibă o perioadă de abstinenţă de şapte-zece zile“, a mai explicat Florin Nicolăiţă.

„Prin voinţă am reuşit să mă las“

Câţiva dintre craiovenii intervievaţi de echipa „Audienţă Generală“ şi-au exprimat opinia despre consumul acestor substanţe. Iată câteva dintre ele. „Cel mai periculos drog este alcoolul deoarece îţi afectează foarte mult ficatul. Ca să te laşi de fumat, îţi trebuie foarte multă voinţă. Dacă ţi se întâmplă să ai o problemă, cu siguranţă te poţi lăsa, pentru că ţii foarte mult la viaţa ta“. „Cafeaua este cea mai periculoasă. Sunt consumatoare. Tinerii se apucă de fumat din cauza anturajului. Ar trebui să se deschidă mai multe centre specializate în dezintoxicare“. „Cafeaua cred că este unul dintre viciile acceptate, deoarece alcoolul şi tutunul dăunează mai mult. Eu m-am lăsat şi de tutun, şi de alcool. Prin voinţă am reuşit să mă las“. „Alcoolul şi tutunul sunt cele mai periculoase. Am încercat şi una, şi alta, dar nu s-a lipit nimic. Îmi este rău dacă beau mult, iar la tutun la fel. Am început în adolescenţă şi nu a mers“.

Poetul Ion Barbu – dependent de eter şi morfină

Andrei Oişteanu, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), a analizat problema relaţiei cu drogurile a mai multor personalităţi din cultura română în cartea sa „Narcotice în cultura română – Istorie, religie şi literatură“ (editura Polirom, 2011). De aici aflăm, spre exemplu, că scriitorul Alexandru Odobescu s-a sinucis cu o supradoză de morfină, că poetul Mihai Eminescu a fost tratat cu morfină şi opium la clinica dr. Şuţu sau că Alexandru Macedonski şi Bogdan Petriceicu Hasdeu erau fumători înrăiţi. În romanul „Craii de Curtea Veche“ al lui Mateiu Caragiale este prezent în principal alcoolul, dar se face referire şi la „magiunul“ de opium. Drogurile (morfină, opium) sunt prezente şi în operele lui Camil Petrescu şi Cezar Petrescu. Se vorbeşte, de asemenea, de abuzul de alcool şi tutun al lui I.L. Caragiale. Tot din cartea lui Andrei Oişteanu aflăm că celebrul poet Ion Barbu ajunsese dependent de eter şi morfină în perioada studenţiei sale în Germania, fiind internat şase luni la dezintoxicare la revenirea în ţară. Potrivit autorului, Eugene Ionesco era dependent de alcool, Emil Cioran a făcut abuz de alcool în tinereţe, apoi a fost dependent de cafea şi tutun. În schimb, Mircea Eliade consuma opiu şi canabis în scop recreativ. Şi Mircea Cărtărescu şi-a recunoscut dependenţa faţă de cafeaua fără de care nu putea lucra.

Barack Obama, preşedintele SUA: „Am fumat iarbă“, dar „a fost o idee proastă“

Preşedintele SUA, Barack Obama, a recunoscut recent că în tinereţe a fumat canabis, dar nu recomandă tinerilor să urmeze exemplul său.
„După cum s-a dezvăluit, am fumat iarbă atunci când eram tânăr şi consider acest lucru un obicei prost şi un viciu, nu foarte diferit de cel de a fuma ţigări, pe care l-am avut când eram tânăr şi până la o vârstă înaintată a vieţii mele de adult. (…) Nu cred că este mai periculos decât alcoolul“, a afirmat preşedintele, într-un interviu oferit publicaţiei The New Yorker. Obama a mai spus că „este o idee proastă, o pierdere de timp şi nu prea sănătoasă“ să fumezi canabis.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS