Un craiovean din cadrul Asociaţiei de proprietari Carpaţi din Craioviţa Nouă susţine că excutorii judecătoreşti nu ţin seama de privilegiul imobiliar instituit de asociaţiile de proprietari. Acesta şi-a exprimat opinia într-un comentariu la articolul „Asociaţia de proprietari mai tare ca banca“ (publicat în GdS în data de 6.01.2013). „Vă invit la Asociaţia Carpaţi din Craioviţa Nouă să vă dau detalii despre un apartament declarat liber de sarcini şi vândut în favoarea băncii cu privilegiul imobiliar şters de către executor. Aşa că nu trebuie să stea oamenii liniştiţi, trebuie să aibă grijă să nu se acumuleze datorii“, a spus craioveanul Claudiu Tigae.
În realitate, în acest caz situaţia a fost cu totul altfel: asociaţia a instituit privilegiul imobiliar în urma băncii, iar ulterior nu a depus diligenţa de a recupera o parte din datorie nefăcând solicitare către executor pentru sechestrarea bunurilor mobile ale restanţierului, în cazul în care acestea ar mai fi existat. Asociaţia ar mai fi avut şi posibilitatea să se îndrepte asupra altor venituri sau bunuri ale datornicului. „Este vorba despre apartamentul 6 din blocul 15 Craioviţa Nouă. Am pus privilegiul imobiliar, dar executorul Constantin Cerbulescu nu a ţinut cont de el. Licitaţia a avut loc la Severin şi când i-am trimis documentele nu le-a luat în consideraţie“, a afirmat administratorul asociaţiei de proprietari, Anişoara Geaburu. Aceasta a recunoscut însă că privilegiul a fost constituit în anul 2012, cu mult în urma ipotecii bancare. Principiul „Tare în timp, tare în drept“ s-a aplicat în acest caz: banca s-a îndestulat cu întâietate, iar pentru asociaţie nu a mai rămas nimic.
Asociaţia poate să execute alte bunuri sau venituri ale datornicului
La solicitarea GdS, executorul a explicat situaţia: „Nu se poate spune că un executor nu ia în calcul un privilegiu imobiliar de rang prioritar. Dacă acesta este instituit înaintea unei ipoteci la bancă, asociaţia va fi prima la împărţirea banilor. În acest caz, (cel de la Asociaţia de proprietari Carpaţi – n.r.), privilegiul a venit mult mai târziu, nu au avut o hotărâre de executare silită şi întâietate a avut banca. Nici restanţele la taxe şi impozite eu nu pot să le onorez în urma executării silite într-o atare situaţie. Dar ei nu trebuie să stea cu mâinile în sân, pot să execute de la datornic alte bunuri sau venituri pe care acesta le deţine. De exemplu, eu vând apartamentul pentru îndestularea băncii, dar asociaţia poate să-mi solicite mie să pun sechestru pe bunurile mobile din apartamentul datornicului, dacă acestea mai sunt acolo, să-i urmărească salariul, conturile“, explică Constantin Cerbulescu, executor judecătoresc.
