Obiceiuri şi superstiţii de Anul Nou şi Sfântul Vasile

(Foto: magicart.ro)

Românii sărbătoresc astăzi nu doar Anul Nou, ci şi Sfântul Vasile, păstrând o parte dintre tradiţiile şi obiceiurile păgâne, despre care se spune că îi apără de rele şi îi ţin sănătoşi şi prosperi pentru un an întreg, potrivit unui articol publicat pe site-ul Știrilor Pro TV.

Din vremuri străvechi se săvârşesc multe practici magice şi ritualuri în această zi, care marchează începutul, nu doar al unui nou an, ci şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă. Sfântul Vasile este “păzitor de duhuri rele”, perceput de unii drept primul petrecăreţ, al cărui nume este considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos și este apărătorul creștinilor, acesta fiind motivul pentru care prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.

Pe de o parte, ziua de 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, care, în funcţie de cunoaşterea tradiţiilor mitologice, poate fi interpretat în sensul dorit de fiecare. Pe de altă parte, este o zi fastă prin excelenţă – este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a Sărbătorilor de iarnă, care debutează de Sfântul Nicolae, obiceiurile care au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţara: muncile agricole, fertilitatea campului, roadele bogate, etc. Astfel,  “Semănatul”, “Pluguşorul”, “Plugul cel Mare” şi “Vasilica” sunt cele mai importante texte “magice” care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică. De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile “magiei primei zile” se integreaza şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială: “Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le ureaza celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă).

Sorcova vesela

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi. Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănatate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie).

Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteala şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. Sorcova, simbol al vegetaţiei de primavară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţii şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul augural “Sorcova, vesela,/ Să traiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!”, ating ritmic cu sorcova uşa sau fereastra, daca se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. În mediul rural, după terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsarit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

“Colindul cu Vasilică”

De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, ţiganii au obiceiul să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită “Colindul cu Vasilică” (Siva). După terminarea colindatului, ceata de urători se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi dau jos “podoabele” de pe capul de porc, luând fiecare ce a pus, iar din ea pregătesc masa de prânz, pentru ca obiceiul să fie “inchis” pentru anul respectiv.

 “Masa Moaşei”

În judeţul Mehedinţi, în Ajunul noului an, seara, parinţii îşi duc copiii la moaşă, aducând plocon. Moaşa se pregăteşte cu colaci împodobiţi cu bănuti. Asistată de mamă, moaşa trece prin colac copiii de pâna la un an, de trei ori, apoi se închină şi-i ridică la grinda casei, urându-le: “Bine-au venit nepoţii! Ca la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să traiască şi cu norocul să se hranească!”. Obiceiul poartă numele de “Masa Moaşei”.

“Dezlegarea Anului”

Un obicei săvârşit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori este cel al Dezlegării Anului. Aceştia dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei, etc. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile cu un descântec: “Slobozim caşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

Superstiţii de Sfântul Vasile

În tradiţia populară se spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în prim zi a Anului Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie. După aceea, se face un mănunchi din spice, care se pune la păstrare, pentru a feri casa de boli.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau şi joacă fusul şi furca, această superstiţie fiind menită să ajute cânepa să crească peste an.

Superstiţii de Anul Nou

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul. Pentru ca familiei să-i mearga bine şi să aiba spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarba în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râma numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul care începe.

Vremea şi tradiţiile 

Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Conform traditiilor, cum e ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credinţa populară spune că, daca în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se vad multe steluţe, e semn că anul ce urmeaza va fi bun şi vor fi multe cununii.

Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi pe parcursul anului. Totodată, se spune că dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, acesta este un semn că noul an va fi unul bun.


Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de miercuri, 1 ianuarie 2014

Actualitate

» Obiceiuri şi superstiţii de Anul Nou şi Sfântul Vasile
» MAE salută ridicarea completă a restricţiilor de pe piaţa muncii din UE pentru cetăţenii români
» Letonia a intrat astăzi oficial în Zona euro
» Craiova – mii de persoane la concertul dintre ani
» Cehia: Ambasadorul palestinian la Praga a murit în urma unei explozii produse în apartamentul său
» Elveţia preia preşedinţia OSCE pentru anul 2014
» Anul Nou întâmpinat pe Mapamond
» Austria: Focuri de armă de Revelion pe o stradă din Viena
» Grecia preia astăzi președinția UE
» România are de plată în acest an 1,172 miliarde de euro către FMI, UE și BIRD, mai mult decât în 2013
» Semnificații istorice pentru ziua de 1 ianuarie
» Se dorește internet mai ieftin pentru toată lumea
» Cutremur cu magnitudinea de 2,6 grade în Vrancea
» Grecia preia preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene
» Preşedintele Rusiei, vizită la Volgograd în prima zi a anului
» Astăzi se marchează Ziua Mondială a Păcii
» Cod Galben de ceaţă în judeţele Gorj şi Olt
» Nouă state membre ale UE ridică restricţiile de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari
» Băsescu: Aş dori ca în 2014 să avem un Guvern care să fie cinstit cu românii
» Aproape 600.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica

Local

» Concertul de Anul Nou de la Viena, transmis astăzi în direct la Radio România
» UPDATE: Fetița abandonată în trenul Petroșani-Craiova are mari șanse să trăiască
» Craiova: O fetiță nou-născută, abandonată în tren, în prima zi a anului

Sport

» Tenis – Perechea Mergea-Marach, eliminată în sferturi la Doha
» Tenis – Victor Hănescu, în sferturi la Doha
» Caroline Wozniacki s-a logodit cu Rory McIlroy
» Fotbal – Tayfun Korkut este noul antrenor al echipei Hannover
» Tenis – Monica Niculescu, pe „val” la Shenzen
» Starea lui Michael Schumacher este stabilă, dar fostul pilot continuă să fie în stare critică

Bani & Afaceri

» Anul 2014 începe cu o anchetă structurală în agricultură
» Salariul minim pe economie crește de astăzi de la 800 la 850 de lei
» Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene, de patru ori mai mare decât în luna mai a anului 2012
» Scumpiri în lanț, de la începutul anului 2014

Magazin

» Remedii pentru a scăpa de mahmureală
» Ce fac românii în timpul liber: bărbații stau la televizor, iar femeile – la cratiță

Top