Guvernul ar vrea să lege 15 mari oraşe, plus Capitala, printr-o finanţare totală de 4,8 miliarde de euro din fonduri de coeziune şi de dezvoltare regională. Statul român s-ar angaja să aloce aproximativ 750 de milioane de euro anual şi să concesioneze noile tronsoane în proporţie de 51%, astfel încât statul să contribuie cu maximum 49%.
Strategia de folosire a fondurilor de la buget va fi supusă dezbaterii publice, atât la nivel politic, cât şi al societăţii civile guvernul şi-a anunţat ieri priorităţile privind construirea unor noi tronsoane de autostrăzi până în 2022, astfel încât primele 15 oraşe, după Bucureşti, care au o populaţie de peste 130.000 de locuitori, să fie incluse în viitoarele trasee de autostradă.
În opinia oficialilor, strategia „România 100 – Autostrăzi“ ar fi posibilă cu ajutorul triplării absorbţiei de fonduri europene din ultimul an, dar şi al cointeresării partenerilor privaţi în finanţarea noilor lucrări de construcţie, urmărindu-se totodată şi accelerarea proiectelor începute.
Anunţând că, în prezent, România are 530 km de autostradă, dintre care 230 km inauguraţi în perioada 2012 – 2013, guvernul precizează că au fost luate în calcul patru surse de finanţare, respectiv TEN-T coeziune, TEN-T dezvoltare regională, concesiune/PPP şi statul român.
Noile tronsoane ar putea fi finanţate în perioada 2014 – 2020 cu trei miliarde de euro provenind din fondurile europene de coeziune, în aceeaşi perioadă putând fi atrase alte 1,8 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regională. Guvernanţii iau în calcul şi posibilitatea concesionării unor noi tronsoane de autostrăzi, condiţionată de o contribuţie de la bugetul de stat de maximum 49%, precum şi o eventuală contribuţie a statului cu 750 de milioane de euro anual, bani care ar putea proveni din indexarea accizei la combustibil.
Autorităţile vor însă să efectueze o dezbatere publică pentru folosirea fondurilor de la buget, în urma căreia să se aleagă tronsoanele viitoare, „prin consultarea tuturor vocilor interesate din spaţiul public (politic şi societatea civilă)“.
Ce se poate finanţa din fonduri de coeziune şi de dezvoltare regională
Din cele trei miliarde de euro care pot fi atrase prin fondurile de coeziune, guvernanţii spun că pot fi finanţate tronsoanele de autostrăzi dintre Craiova şi Calafat, Bucureşti – Alexandria, Piteşti – Râmnicu Vâlcea, Roman – Bacău şi Ungheni – Iaşi – Neamţ. Alte 1,8 miliarde de euro, provenind din fondurile de dezvoltare regională, ar putea fi folosite pentru construcţia tronsoanelor Sibiu – Braşov şi Bacău – Braşov, notează guvernul în documentul remis presei.
Ce se poate concesiona
Potenţialii investitori privaţi ar putea opta pentru a participa la parteneriatele cu statul pentru tronsoanele Piteşti – Craiova, Comarnic – Ploieşti, Comarnic – Braşov şi Suplacu de Barcău – Gilău.
Cu cele 750 de milioane de euro acordate anual de stat din indexarea accizei la carburanţi, oficialii spun că se mai pot construi tronsoanele Buzău – Brăila – Galaţi şi Borş – Suplacu de Barcău.
Beneficii pentru economie şi turism
Fără a menţiona cu exactitate câţi kilometri de autostradă se pot construi până în 2022, guvernul notează printre beneficiile noilor proiecte faptul că „România va fi legată de Vest, dar şi de Republica Moldova, prin noduri centrale în Bucureşti şi Braşov“, dar şi faptul că „după 100 de ani, provinciile istorice vor fi unite prin intermediul autostrăzilor“.
De asemenea, toate regiunile de dezvoltare vor avea beneficii economice, prin faptul că primele 16 oraşe ale ţării, din punct de vedere al numărului de cetăţeni, vor fi conectate prin autostrăzi. Aceste 16 oraşe sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Oradea, Brăila, Arad, Piteşti, Sibiu, Bacău şi Târgu Mureş. Nu în ultimul rând, dezvoltarea sistemului de autostrăzi va fi benefică turismului românesc, creând legăturile necesare dintre zonele-cheie şi aeroporturi, dar şi sectorului auto şi transport.
Ce autostrăzi avem
În prezent avem doar trei autostrăzi şi câteva bucăţele, respectiv A1 – Bucureşti – Piteşti, A2 – Bucureşti – Constanţa şi A 3 – Bucureşti – Ploieşti. Mai sunt realizaţi alţi câţiva kilometri, respectiv de la Timişoara la Arad, de la Deva la Orăştie şi de la Turda la Cluj-Napoca. Proiecte deja finanţate până în 2013 sunt cele aferente tronsoanelor Timişoara – Lugoj, Nădlac – Arad, Sebeş – Turda, Turda – Târgu Mureş şi Sebeş – Sibiu.
Dacia: Este o nebunie să faci autostradă pe Valea Prahovei şi nu pe Valea Oltului
Guvernul anunţă că amână cu aproape zece ani construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu, cel mai important proiect de infrastructură pentru industria şi exporturile locale, şi alege construcţia unei autostrăzi „de weekend“.
Surse oficiale din cadrul celui mai mare exportator român afirmă că decizia de a demara proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov şi de a amâna cu aproape zece ani construcţia celei dintre Piteşti şi Sibiu afectează competitivitatea economică a României şi transmite un semnal negativ investitorilor.
„Este o nebunie să iei în discuţie competiţia dintre cele două artere. Guvernul ignoră faptul că pe Braşov nu este un traseu validat de UE şi ignoră faptul că traseul Piteşti – Sibiu face parte dintr-un coridor internaţional. Promisiunea făcută astăzi (ieri – n. r.) în parlament cu privire la autostrada Piteşti – Râmnicu Vâlcea şi Vâlcea – Sibiu până în 2022 a fost făcută să ne astupe gura“, au declarat surse din cadrul uzinei Dacia. Lipsa unei autostrăzi pe Valea Oltului între Piteşti şi Sibiu costă uzina Dacia anual peste zece milioane de euro, în condiţiile în care costul pe fiecare maşină transportată la export creşte cu 60 de euro pe unitate.
Viteza medie comercială pe Valea Oltului este de 37 km/h, iar dacă ar fi autostradă, indiferent de traseu, camioanele ar putea circula cu 60-80 km/h, înregistrând atât o economie de timp, cât şi de bani.
Afrodita Cicovschi
