Numărul celor infectaţi cu HIV creşte alarmant. La nivel naţional, numărul noilor cazuri de persoane seropozitive a crescut cu peste 90% în ultimii şase ani. Vorbim de 263 de persoane seropozitive înregistrate în Dolj, dar nu se cunoaşte numărul real al celor bolnavi. Chiar şi acum, după aproape 24 de ani de când vorbim liber despre sindromul imuno-deficitar, reacţionăm cu teamă, iar cei bolnavi se luptă cu discriminarea, dar şi cu sistemul medical.
După numărul pacienţilor seropozitivi, judeţul Dolj ocupă un loc de frunte, clasându-se pe un loc patru, după judeţe din Moldova şi Constanţa, susţin cei ce militează pentru drepturile persoanelor seropozitive. Ceea ce este alarmant însă este faptul că, anual, apar câteva sute de alte persoane infectate înregistrate, iar în spatele unui singur om depistat ar mai fi alţi zece nedepistaţi. Sunt doljeni pentru care tratamentul constă chiar şi în nouă comprimate pe zi.
Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate (UNOPA) de HIV/SIDA au avut săptămâna trecută o întâlnire, la Craiova, cu o parte dintre pacienții seropozitivi, medici, psihologi și asociații de profil. În prezent, terapia medicamentoasă oferă persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şansa unei vieţi normale, cu condiţia însă ca acestea să urmeze, fără întrerupere, tratamentul prescris de medic. „Tratamentul pentru astfel de pacienţi este complex şi poate duce la momente de descurajare, momente în care pacientul are nevoie de suport. Ca să vă daţi seama ce înseamnă această problemă în ţara noastră, în vara acestui an erau înregistraţi 11.960 de pacienţi infectaţi cu HIV, dintre care 10.261 în evidenţă activă, adică au trecut cel puţin o dată pe la medicul specialist în ultimul an, 7.934 de pacienţi sub tratament antiretroviral. Doar în 2012 au fost diagnosticate 754 de cazuri noi, dintre care 51% s-au infectat pe cale heterosexuală, iar 31% prin consum de droguri injectabile. În ultimii ani, ne confruntăm cu un număr tot mai mare de persoane care se droghează, care folosesc droguri injectabile chiar şi de zece ori pe zi. Descoperiţi la timp şi cu un tratament fără întrerupere, aceşti tineri pot fi ţinuţi în viaţă, însă nu de puţine ori, atât în Dolj, cât şi în alte judeţe din ţară au existat probleme, pacienţii primind medicamentele cu întârziere, din momentul în care acestea au trecut din subordinea Caselor de Asigurări de Sănătate, direct la Ministerul Sănătăţii. Medicamentele pentru această infecţie produse în România sunt extrem de ieftine şi ne confruntăm, de asemenea, cu un export extrem de vast. O altă problemă care ne-a fost semnalată este aceea că în multe localităţi însoţitorii persoanelor încadrate în grad de handicap nu au primit indemnizaţiile chiar şi de câteva luni, după ce consiliile locale au rămas fără bani. O altă problemă semnalată de cei infectaţi este că nu de puţine ori li se refuză dreptul la asistenţă medicală“, a precizat Iulian Petre, directorul UNOPA.
Avem tineri cu HIV care au ajuns medici, ingineri, economişti
La Asociaţia nonguvernamentală „Speranţa Băniei“, din Craiova, cei seropozitivi pot primi informare medicală, consiliere psihosocială şi de suport, orientare socio-profesională; consiliere, informare şi îndrumare cu privire la drepturile şi obligaţiile legale; asistenţă în relaţia cu autorităţile. „Funcţionăm din 1993. Avem membri care erau copii în momentul infectării, atunci când mii de bebeluşi au fost infectaţi ca urmare a transfuziilor necontrolate şi a instrumentarului medical nesterilizat corespunzător. În judeţul Dolj există şi acum un cadru medical care refuză consultul de specialitate unui tânăr infectat. În urmă cu câteva luni, mulţi dintre tinerii cu HIV pe care îi cunoaştem au rămas fără tratament chiar şi două săptămâni, ceea ce este extrem de grav, putând duce la mutaţii ale virusului. Totul a fost din cauza birocraţiei şi a termenelor nerespectate. Cei care au luptat pentru viaţa lor au reuşit. Avem în Dolj astfel de persoane care au ajuns medici, ingineri, economişti. Mulţi dintre aceşti oameni stau însă ascunşi, nu-şi arată faţa de frica discriminării“, a menţionat Mircea Marian, reprezentantul asociaţiei amintite.
La nivelul Direcției de Sănătate Publică se desfășoară un program de testare gratuită a gravidelor. Pentru restul craiovenilor care doresc să îşi facă testarea gratuită există Laboratorul „Cantacuzino“ de pe strada Brestei. Testul este gratuit, orice persoană având dreptul la două recoltări anuale. Recoltările se pot face zilnic, de luni până vineri, între orele 8.00 – 12.00, şi nu necesită programări, rezultatele venind după şapte zile. Recoltările se fac în baza unei fişe de consiliere, testul fiind confidenţial. Testarea poate fi şi anonimă, persoana primind un cod în baza căruia i se dă rezultatul. În această situaţie însă, în cazul în care testul este pozitiv, persoana respectivă nu poate primi tratament şi consiliere gratuită.
La restul laboratoarelor din Craiova, un test pentru depistarea HIV costă în jur de 50 de lei.
Şi numărul persoanelor care
se droghează creşte
Agenţia Naţională Antidrog estimează că doar în Bucureşti numărul consumatorilor de droguri utilizate injectabil este de peste 19.000 de persoane, iar Ministerul Sănătăţii raportează că 31% dintre noile cazuri de infecţie cu HIV sunt în rândul consumatorilor de droguri injectabile.
