21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePârtieee, cade guvernul... în derizoriu

Pârtieee, cade guvernul… în derizoriu

Singura pârtie de dimensiuni olimpice a României şi una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est a rămas fără finanţare din cauza disputelor politice. Proiectul, care prevede construcţia domeniului schiabil Transalpina, zona Voineasa – Vidra – Obârşia Lotrului, pe o distanţă de 80 de kilometri, dintre care circa opt kilometri numai pârtii, a fost evaluat la 34 de milioane de euro. Firma care a câştigat realizarea proiectului a cheltuit circa 11 milioane de euro din banii proprii, dar nu-i poate recupera, deoarece guvernul a tăiat fondurile. Motivul? Proiectul nu este rentabil, spune guvernul Ponta.

România suferă la multe capitole, iar pârtiile de schi care să atragă turişti şi, implicit, deschiderea unor noi afaceri din care câştigă atât patronii, cât şi statul sunt unul dintre ele. Domeniul schiabil Transalpina, o investiţie de 34 de milioane a statului român, suferă din cauza nesăbuinţei politicienilor şi a certurilor dintre aceştia. Pentru simplul fapt că proiectul a fost iniţiat de fostul ministru al turismului Elena Udrea, actualul guvern a tăiat finanţarea, punând în pericol atât comuna Voineasa, beneficiara investiţiei, cât şi firmele care au lucrat la realizarea proiectului.

Cum îşi taie guvernul singur craca de sub picioare

În septembrie 2010, comuna Voineasa din judeţul Vâlcea lansa în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul de participare la licitaţia pentru proiectarea şi execuţia unei infrastructuri de agrement. Locul principal de executare: versantul nordic al Muntelui Mioarele (cota 1.320 m), Vârful Stâna Miru (cota 1.975 m), Muntele Coasta Benghii şi golul alpin Bora. Firma sau firmele câştigătoare ar fi trebuit să realizeze sisteme de transport pe cablu cu cabine, parcări cu etaje şi lucrări de construcţii de telescaun. Valoarea estimată a proiectului: 119,5 milioane de lei plus TVA (circa 34 de milioane de euro cu TVA). Două firme s-au înscris în competiţie, iar câştigătoare a fost declarată firma Acomin Deva SA. Anunţul de atribuire a fost publicat în SEAP în ianuarie 2011. Lucrările au început, totul decurgea conform programului, până când s-a schimbat guvernul. Atunci priorităţile s-au schimbat, iar proiectul a rămas fără finanţare. Acomin investise circa 11 milioane de euro din fonduri proprii pentru construirea infrastructurii de schi, ceea ce a făcut ca gradul de realizare a lucrărilor să salte spre 92%. Acomin a cerut apoi banii Primăriei Voineasa, autoritatea contractantă care semnase contractul de execuţie. Edilii au ridicat din umeri. De unde să plătească o comună cu 1.600 de locuitori 11 milioane de euro dacă Ministerul Turismului nu virase banii? Actualul primar din Voineasa spune că nu înţelege cum guvernul poate lăsa de izbelişte un domeniu schiabil care rivalizează cu cele din Austria. „Este cea mai mare pârtie de schi şi singura pârtie olimpică din România, dar şi cea mai mare din sud-estul Europei. Contractul s-a derulat prin Primăria Voineasa, iar lucrările sunt executate în proporţie de 92%. Construcţia ar fi trebuit finalizată până la sfârşitul acestui an. Primăria Voineasa are o datorie de 11 milioane de euro către firma constructoare, Acomin Deva, dar aceşti bani trebuie să vină de la Ministerul Turismului, care a oprit finanţarea. Am făcut interpelări la consiliul judeţean, la minister, dar ne-au răspuns că nu sunt fonduri. Din această cauză, firma a oprit lucrările anul trecut şi ne-a dat în judecată, cerându-ne banii. Noi, la rândul nostru, am chemat Ministerul Turismului în garanţie. Cei de la minister ne-au certat că nu am prevăzut bani în buget. Cum să prevedem noi o asemenea sumă la o comună cu 1.600 de locuitori?“, se întreabă viceprimarul din Voineasa, Geani Man.

Pârtii pentru toţi schiorii

Potrivit presei on-line din Vâlcea, schiorii vorbesc despre faptul că „frumuseţea peisajului în care este amplasat, dar şi calitatea pârtiilor amintesc de cele din Austria“. În timpul călătoriei cu telegondola, turiştii pot admira Lacul Vidra, străjuit de brazi înalţi, iar la altitudinea de 2.000 de metri, platoul este extrem de întins, turiştii putând vedea fără oprelişti crevase, piscuri înalte şi lacuri. În depărtare se întrezăreşte Transalpina.
În acest moment funcţionează o instalaţie de telescaun lungă de 1,2 kilometri, două de teleschi de 400 şi respectiv 800 de metri, iar telegondola asigură urcarea schiorilor pe o distanţă de 2.000 de metri. Pârtiile măsoară în total aproximativ opt kilometri şi deservesc toate tipurile de schiori. Deşi deschise recent şi beneficiind de o infrastructură de cazare şi de acces extrem de proaste, schiori din Cluj, Satu Mare, Bucureşti, Constanţa, Vâlcea, Sibiu acceptă aceste inconveniente pentru câteva ore de schi. Pagina de facebook a pârtiei are deja 4.200 de fani.
Marele atu îl reprezintă faptul că vremea permite ca sezonul de schi să fie foarte lung.
La Voineasa se ajunge din Brezoi, localitate aflată pe DN 7, între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu. De la Brezoi la Voineasa, drumul este bun şi poate fi parcurs în jumătate de oră. Drumul de la Voineasa la pârtie este, însă, plin de gropi. Unele sunt atât de mari încât asfaltul a dispărut şi trebuie să reduci viteza la minimum pentru a nu lovi pragul maşinii.

Grapini: E frumos, dar n-avem bani; Socol: e inutil

Maria Grapini, ministrul pentru IMM, turism şi mediul de afaceri, declara acum ceva vreme că „pârtia este foarte frumoasă, un unicat în România, dar este amplasată într-o zonă unde nu există infrastructură sau locuri de cazare. Nu avem bani pentru efectuarea de plăţi şi trebuie să ştiţi că mai multe investiţii sunt în aceeaşi situaţie, plăţile fiind sistate“.
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, firma constructoare ar putea exploata domeniul schiabil pentru a-şi recupera o parte din bani.
Cum vede guvernul continuarea investiţiei de la Voineasa? Ca şi cum nu ar exista. Consilierul pe probleme macroeconomice al premierului Victor Ponta, Cristian Socol, a declarat marţi că astfel de lucrări nu au utilitate. „Pe partea de lucrări de construcţii noi în sectorul public, încă din 2012 am spus stop investiţiilor ineficiente în clădiri, (…) patinoarelor fără gheaţă, toaletelor de zeci de mii de euro în şcoli fără elevi. (…) Văicărelile legate de tăierile în cheltuielile de investiţii publice sunt total nejustificate, mai ales în contextul în care vorbim de tăieri la investiţiile cu efecte de multiplicare aproape de zero sau negative. S-a stopat acordarea de bani pentru cele 45.000 de proiecte eterogene, multe dintre ele lipsite de o minimă fundamentare tehnico-economică, cu efecte de multiplicare negative la nivel regional, economic, social şi politic“, a spus Socol.
În cazul mai mult decât probabil că firma va câştiga procesul, ministerul va fi obligat să plătească nu numai suma restantă, ci şi penalităţile şi dobânzile de întârziere.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS