14.5 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateDin cauza sărăciei din Dolj, copiii rabdă de foame

Din cauza sărăciei din Dolj, copiii rabdă de foame

Este trist, dar adevărat. Sunt copii care trăiesc de pe o zi pe alta, cărora părinţii cu greu le pot asigura o farfurie cu mâncare, pentru care copilăria nu este cea mai frumoasă perioadă a vieţii, aşa cum ar fi normal, ci una grea, plină de lipsuri. Mii de copii doljeni suferă din cauza sărăciei. Monitorizaţi sunt doar aproximativ 800 dintre ei, care au fost luaţi în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj. Sunt familii compuse chiar şi din opt membri, care trăiesc cu 200 de lei pe lună. Acesta nu este singurul fenomen îngrijorător în ceea ce-i priveşte pe minorii de lângă noi. În ultimii ani, a crescut foarte mult numărul adolescentelor care aduc pe lume copii, dar şi al micuţilor lăsaţi acasă de părinţii plecaţi să muncească în alte ţări.

Dacă luăm în considerare doar ajutoarele sociale acordate în primele luni ale acestui an, Doljul ocupă un loc fruntaş în topul sărăciei. Valoarea medie lunară calculată la nivel naţional a ajutorului social acordat în trimestrul I 2013 a fost de 194,2 lei/familie beneficiară. Conform datelor oferite de Ministerul Muncii  Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat au fost Argeş (7.343), Dâmboviţa (7.822), Bacău (8.367), Teleorman (9.069), Galaţi (9.317), Buzău (9.541), Vaslui (9.574) şi Dolj, cu 14.419 familii. Aproximativ 90% dintre beneficiarii acestor ajutoare în judeţul Dolj sunt din mediul rural. „Aproape 800 de copii sunt în evidenţa serviciului pe care îl coordonez. Să ne gândim că un ajutor social sau, în alte cazuri, alocaţiile copiilor sunt singurele venituri ale acestor familii, compuse în cazuri fericite din patru membri, însă sunt situaţii în care sunt şi câte şapte, opt suflete. Din aceşti bani, părinţii trebuie să cumpere o butelie, să plătească curentul sau alte utilităţi, să cumpere pâine, să ofere zilnic ceva de mâncare copiilor. Cele mai grave probleme în Dolj sunt consecinţe ale sărăciei. Nu poţi să ai pretenţii la creşterea calităţii vieţii atâta timp cât, din punct de vedere economic, noi ca şi judeţ ne situăm destul de jos, sunt 111 localităţi unde posibilităţile de angajare sunt destul de reduse. Tocmai de aceea, criteriile de bază pe care le urmărim, aşa cum am mai menţionat şi în alte situaţii, sunt ca micuţul să aibă un acoperiş deasupra capului, un pat în care să doarmă, un spaţiu de locuit, un minimum de trai pe care părinţii să îl poată asigura, un venit constant din care să trăiască“, a menţionat Maria Dumbravă, şef Complex Intervenţie, Sprijin, Consiliere şi Recuperarea Copilului, din cadrul DGASPC Dolj.

1.534 de copii doljeni trăiesc cu dorul de părinţi

O altă problemă în judeţul Dolj este cea a copiilor lăsaţi acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Deşi legea îi obligă pe aceştia să înştiinţeze serviciile sociale din cadrul primăriilor în grija cui îşi lasă micuţii, precum şi pentru cât timp, mulţi nu fac acest lucru. Astfel, copiii lăsaţi în grijă la rude sau chiar la vecini ajung într-o situaţie de neglijare gravă pentru care este nevoie de intervenţia de urgenţă a specialiştilor. Nici măcar serviciile sociale din cadrul multor primării din mediul rural nu se obosesc să anunţe când află de astfel de cazuri. La sfârşitul lunii iulie, erau monitorizaţi, deci constituie cazuri cunoscute de Direcţia Copilului, 1.534 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Avem, astfel, 601 copii cu ambii părinţi plecaţi, 793 de copii cu un singur părinte plecat şi 140 de copii cu părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Anual, sute de copii îngroaşă rândul celor instituţionalizaţi sau pentru care s-a aplicat o măsură urgentă de plasament: 48 de copii au rămas în grija statului după ce părinţii au dispărut, 37 – după ce părinţii acestora au fost decăzuţi din drepturi, 488 din cauza sărăciei şi alţi 33 părăsiţi (părinţi necunoscuţi, mame minore, părinţi arestaţi etc). Însă, cu siguranţă, în realitate numărul acestor copii este mult mai mare.  

22 de minore din Dolj vor deveni mame

O altă consecinţă a neglijării copiilor de către părinţi este faptul că tot mai des minorii devin, la rândul lor, părinţi. Aducerea pe lume a unui copil ar trebui să reprezinte o bucurie pentru orice mamă, dar când evenimentul se produce la vârste la care fetiţele ar trebui să se joace, să se bucure de copilărie, lucrurile sunt mai degrabă anormale. „În acest moment, monitorizăm 22 de cazuri de fete minore însărcinate, unde există risc crescut de abandon. Lunar, primăriile ar trebui să ne informeze dacă familiile acestor minore refuză să accepte copiii care trebuie să apară pe lume. Fiind vorba de minore, în cele mai multe cazuri acestea nu au nici un fel de susţinere, din nici un punct de vedere, copilul este în cele mai multe cazuri cu un concubin, deci relaţii neoficializate şi cu şanse minime să devină oficiale. Aceste minore fac parte din toate categoriile sociale, iar în multe din cazuri este vorba de adolescente de etnie romă“, a adăugat Maria Dumbravă.

Mulţi micuţi ajung pe străzi

13 copii ai străzii beneficiază de serviciile de specialitate oferite de DGASPC Dolj în acest moment.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS