Filtrele de control împotriva fraudării fondurilor publice au dispărut aproape complet în urma unei legi votate de parlament. Legea prevede eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi creşterea pragului de achiziţii publice (la 30.000 de euro) şi lucrări (100.000 de euro) fără licitaţii. O analiză a Institutului pentru Politici Publice arată că miza este de aproximativ 17 miliarde de euro – volumul achiziţiilor publice din România din 2012. Efecte colaterale ale legii: „castrarea“ a două instituţii de control şi verificare, ANRMAP şi CNSC.
Care este miza acestei modificări legislative
Miza relaxării controlului pe piaţa achiziţiilor publice este uriaşă. Volumul pieţei de achiziţii publice din România s-a ridicat, în 2012, la aproximativ 17 miliarde de euro, potrivit unei statistici realizate de Institutul pentru Politici Publice. În perioada 2009-2010, numărul total al firmelor contractante a fost de 20.516. În această perioadă, valoarea totală a contractelor atribuite prin SEAP a fost de 19 miliarde de euro.
Instituţiile-cheie cu rol de verificare şi control sunt UCVAP (unitate în cadrul Ministerului Finanţelor), Curtea de Conturi, ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi CNSC (Consiliul Naţional de Contestare a Licitaţiilor). ANRMAP a pierdut dreptul de a contesta în instanţă licitaţiile. Guvernul a anunţat, în repetate rânduri, că intenţionează să desfiinţeze CNSC.
Cum s-a dat drumul achiziţiilor fără control
Miza modificărilor legislative făcute de parlament au fost companiile cu capital de stat şi regiile autonome, adică exact locurile în care se derulează cele mai mari contracte de servicii, bunuri sau lucrări. Cele două tipuri de entităţi nu mai sunt obligate să deruleze proceduri de achiziţii publice, putând încheia contracte fără a fi obligate să organizeze licitaţii conform OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 a fost în ultimii ani singura piedică în calea fraudării achiziţiilor publice. Ea a fost adoptată la presiunile Comisiei Europene, care îşi dorea transparenţă în licitaţii. Ea a fost mai mereu ţinta politicienilor şi a clientelei politice, dar până la începutul anului 2013 îşi păstrase principalele prevederi.
Parlamentul a modificat însă esenţa acestei ordonanţe de urgenţă în urma unui proces elaborat, care a inclus şi aportul guvernului Ponta. Legea, votată pe 5 iunie, a fost promulgată de preşedintele Băsescu şi publicată pe 28 iunie în Monitorul Oficial.
Ce s-a schimbat
Practic, noile reguli elimină complet transparenţa în achiziţiile publice la companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi le face incontrolabile. Noile reguli se aplică unor companii precum Tarom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, CFR SA, Poşta Română, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, RADET etc. – adică exact companiile care au fost permanent în atenţia publică pentru lipsa de transparenţă a achiziţiilor. Acum, companiile nu trebuie să se mai supună nici unei reguli privind achiziţiile de bunuri, servicii sau lucrări.
Altă prevedere controversată este şi aceea prin care pragul achiziţiilor publice se ridică de la 15.000 de euro la 30.000 de euro şi plafonul de lucrări de la 50.000 de euro la 100.000 de euro, fără licitaţie. Principalii „beneficiari“ sunt primarii de localităţi mici şi medii, unde uneori bugetele totale anuale sunt de 100.000 de euro – ceea ce înseamnă că practic nu vor mai exista licitaţii. De asemenea, legea votată în parlament elimină şi dreptul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) de a cere în justiţie anularea unor contracte de achiziţie.
Un efect colateral al legii este şi eliminarea de facto a unui alt filtru important în calea abuzurilor şi fraudelor, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Practic, CNSC nu va mai avea ce să soluţioneze în cazul achiziţiilor făcute de companii de stat sau regii autonome atâta timp cât, neexistând o licitaţie, nu vor mai exista nici competitori nemulţumiţi.
De altfel, CNSC a fost permanent ţinta premierului Victor Ponta, care s-a arătat deranjat de activitatea consiliului, acuzându-i activitatea necorespunzătoare. O analiză HotNews.ro a arătat însă contrariul: 98% din deciziile emise de CNSC în 2012 au rămas definitive şi irevocabile. Instituţia nu putea fi desfiinţată pentru că Bruxellesul o ceruse, iar conducerea incomodă nu putea fi schimbată din cauza statutului legal al instituţiei. În cele din urmă, filtrul CNSC a fost eliminat prin schimbarea regulilor achiziţiilor.
Violeta Alexandru, director IPP:
„Este a nouă modificare operată numai anul acesta asupra cadrului legal aferent achiziţiilor publice şi, din păcate, neorientată spre creşterea transparenţei şi a credibilităţii sistemului de achiziţie. Prin exceptarea regiilor şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat de la respectarea prevederilor Ordonanţei nr. 34, chiar dacă există, până la un punct, o practică europeană de creare a unor reguli distincte pentru unele domenii strategice, cum ar fi transportul public, energia, apa şi canalizarea şi poşta şi comunicaţiile, face un abuz extinzând nejustificat aria de acoperire la nivelul tuturor regiilor din România. Suma totală a achiziţiilor făcute de regiile publice din România în 2012 este de 4,2 miliarde de euro, de unde şi miza guvernului de a ţine cât mai mult din aceste achiziţii departe de opinia publică.
Îngrijorarea opiniei publice legată de consecinţele în termeni de corupţie a creşterii pragului pentru procedurile de achiziţii directe de la 15.000 la 30.000 nu este neapărat justificată în condiţiile în care şi în actualul cadru legal, orice achiziţie, indiferent de sumă trebuie, în final, notificată în SEAP. O măsură însă suplimentară trebuie luată pentru întărirea controlului celor care, potenţial, vor avea tendinţa să ocolească cadrul legal împărţind achiziţii de valori mari în loturi cât mai mici ca să se încadreze sub acest plafon“.
