Dieta imaginară

Masa aranjată, şervetul la gât, cuţitul şi furculiţa în mână… Ce mai contează că farfuria e goală?! Ca să ne umplem stomacul, mai nou e suficientă un pic de fantezie, relatează repubblica.it. „Dieta imaginară“ creată de cercetătorii de la Carnegie Mellon University pare să fie extrem de utilă pentru reducerea cantităţii de mâncare pe care o consumăm. Însă nu e deloc uşor şi nici nu înseamnă că trebuie să visăm cu ochii deschişi. De fapt, este necesar un pic de efort şi trebuie să ne gândim intens la felul preferat de mâncare. Iar apoi, cu puterea minţii, trebuie să îl observăm, să îi simţim parfumul, să simulăm gestul de a duce mâncarea la gură şi să îi savurăm aroma pentru câteva secunde. Rodul acestor operaţiuni la nivelul creierului nostru este o suprapunere între imaginaţie şi realitate. Gustul recreat în mod
abstract produce o senzaţie de saturaţie care este cât se poate de concretă. Iar atunci când voluntarii „recrutaţi“ de specialiştii Carnegie Mellon din Pittsburgh s-au aflat cu adevărat în faţa mâncării lor preferate (alune cu ciocolată sau cuburi de caşcaval), doar au gustat un pic, în loc să se arunce cu poftă asupra acestora. Experimentul a fost publicat de revista  Science, iar rezultatele sunt cu totul surprinzătoare. Cei mai mulţi dintre noi am fi tentaţi să credem că dacă ne gândim prea mult la mâncarea noastră preferată ni se face o poftă nebună să o savurăm. Din câte se pare însă, lucrurile nu stau chiar aşa. „În schimb, am demonstrat că suprimarea gândului la un lucru interzis nu ajută la nimic. Iar acum, sperăm să dezvoltăm strategii eficiente pentru a-i îndepărta pe oameni de mâncarea nesănătoasă, de ţigări, droguri şi alcool“, a explicat coordonatorul studiului Carey Morewedge. Pentru experimentul lor, cercetătorii din Pittsburgh s-au jucat un pic cu intersectarea imaginaţiei cu mişcarea şi emoţia (plăcerea apărută în urma savurării aromei preferate). Cele trei se intersectează la nivelul creierului nostru, iar acest lucru era bine ştiut de oamenii de ştiinţă. Însă nimeni nu se aştepta că suprapunerea acestora ar putea avea drept consecinţă reducerea poftei de mâncare. Astfel că voluntarii care savuraseră cu puterea minţii alunele cu ciocolată, sosirea dulciurilor reale i-a găsit cu simţurile deja satisfăcute, reducând consumul la jumătate. „Senzaţia de saţietate nu este guvernată doar de stimuli senzoriali, ci şi de reprezentări mentale“, au concluzioant specialiştii. Persoanele participante la studiu au fost împărţite în mai multe grupe. Unora li s-a cerut să îşi imagineze că introduc de 33 de ori moneda într-o maşină de spălat cu plată (din punct de vedere motoric, un gest similar cu cel de a duce o alună la gură), alţii trebuia să îşi imagineze că introduc 30 de monede, iar apoi mănâncă trei alune. Cel de-al treilea grup, şi cel mai norocos, urma să îşi imagineze că duc la gură şi savurează 33 de bombonele, având în faţa ochilor o fotografie, pentru a face mai credibilă reconstituirea mentală. Experimentul a fost realizat în diferite formaturi, fiind folosite şi cuburi de caşcaval. Iar la final, când tuturor participanţilor le-au fost puse la dispoziţie delicatesele reale, farfuria cea mai plină a aparţinut voluntarilor care se săturaseră deja cu puterea minţii.