Problema retrocedărilor terenurilor şi pădurilor din judeţul Dolj ar putea fi rezolvată în următoarea perioadă, dacă autorităţile reuşesc să ducă la capăt planul pe care l-au conceput în urma întâlnirilor cu primarii din judeţ. Altfel, riscă să plătească proprietarilor sau moştenitorilor acestora despăgubiri de sute de mii de lei.
Mai bine de 20 de ani au trecut de când legile retrocedării le-au dat dreptul foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora să-şi revendice bunurile confiscate de regimul comunist, dar nici până în prezent situaţia nu a fost clarificată. Din contră, lucrurile s-au complicat din cauza şmecheriilor imobiliare care s-au făcut, a cumpărării drepturilor succesorale care i-au transformat peste noapte pe unii în boieri sau a greşelilor din titlurile de proprietate. Una peste alta, situaţia este departe de a fi clarificată, iar necesarul de teren pentru retrocedări a depăşit mereu posibilităţile autorităţilor. Prefectura Dolj, cea care coordonează întregul proces de restituire a proprietăţilor, a conceput la începutul anului un plan prin care problema retrocedărilor să fie rezolvată, dacă nu pentru totdeauna, măcar mare parte din ea. Şi pentru asta a organizat întâlniri cu reprezentanţi ai Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi cu toţi primarii din judeţ pentru identificarea suprafeţelor de teren aflate în rezerva autorităţilor locale. Motivul a fost cât se poate de simplu: ori de câte ori li se cerea să-i pună în posesie pe solicitanţii de teren, primarii ridicau din umeri, spunând că nu mai au pământ disponibil. Adevăr sau doar prefăcătorie, cert este că, în urma întâlnirilor, primarii s-au dat peste cap şi au scos suprafeţe de teren relativ generoase, care vor fi folosite pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Aceste suprafeţe nu vor rezolva în totalitate problema retrocedărilor, dar vor amâna, pentru o perioadă, cel puţin, ameninţarea ca prefectura sau comisiile locale să plătească daune consistente foştilor proprietari. Situaţia este delicată, după cum reiese din raportul întocmit de Prefectura Dolj, raport în care autorităţile îşi pun mari speranţe că va fi şi implementat.
Teren ar mai fi, dar nu e bun de retrocedat
De exemplu, necesarul de teren care ar trebui retrocedat pe baza anexelor validate şi a hotărârilor judecătoreşti este uriaş: aproape 18.200 de hectare, din care peste 15.000 de hectare reprezintă terenuri agricole, adică cele mai solicitate. Îngrijorător este faptul că 252 de hotărâri judecătoreşti au rămas definitive şi irevocabile, ceea ce reprezintă peste 3.000 de hectare de terenuri şi păduri. Aceste hotărâri nu au fost puse în executare de multă vreme din două motive: lipsa rezervei de teren la nivelul comisiilor locale invocată de primari şi calitatea şi amplasamentul terenurilor care i-au nemulţumit pe foştii proprietari care au câştigat în instanţă, adică teren neproductiv sau aflat pe râpe şi ravene. În consecinţă, foştii proprietari au refuzat să primească aceste terenuri.
Semn că lucrurile pot fi rezolvate, 39 din aceste hotărâri judecătoreşti au fost deja soluţionate, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 347 de hectare. Mare parte din teren nu a fost descoperit însă la vreo primărie, ci a fost transferat de la Agenţia Domeniilor Statului, iar pentru restul soluţia a fost întocmirea unor titluri de proprietate parţiale. Şi, totuşi, după ce au adunat fiecare petic liber de pământ, „uitat“ sau „pierdut“ prin documente, primarii au găsit circa 6.300 de hectare în rezervele de teren. Problema este că pământul cu greu va putea fi folosit pentru retrocedare în perioada următoare, deoarece foştii proprietari refuză să-l primească. „Deşi există o rezervă de teren de 6.325 de hectare, aceasta cuprinde atât terenuri agricole, cât şi alte tipuri de terenuri cum ar fi ravene, drumuri de exploatare nou-înfiinţate, neproductive etc., astfel încât această suprafaţă nu poate fi avută în vedere la acest moment pentru reconstituirea dreptului de proprietate, fiind refuzată în mod sistematic de cetăţenii beneficiari ai legilor fondului funciar. Această suprafaţă poate fi identificată şi valorificată ca atare doar în urma unor analize concrete pe tarlale şi parcele în cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. În concluzie, pentru soluţionarea cu celeritate a cererilor ce au la bază hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi, în consecinţă, pentru evitarea plăţii unor despăgubiri posesorilor acestor sentinţe civile se impune urgentarea procedurilor de preluare a unor suprafeţe de teren în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, atât de la unităţile administrativ-teritoriale ce deţin suprafeţe de teren în rezervă, cât şi de la Agenţia Domeniilor Statului“, se arată în raportul final.
Judecătorii pun autorităţile la plată
Iar Prefectura Dolj are toate motivele să sufle şi în iaurt în privinţa ameninţării cu plata unor posibile despăgubiri. În mai multe procese aflate pe rolul instanţelor, magistraţii au decis ca foştii proprietari să primească bani pentru faptul că nu şi-au putut folosi terenul care li se cuvenea. De exemplu, într-un dosar din 2010, în care sunt implicate Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, Comisia Locală Almăj şi ADS, judecătorii au decis să oblige Comisia Judeţeană şi Comisia Locală Almăj la plata în solidar a circa o sută de mii de lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a unui teren de 3,5 hectare, din cauza nepunerii în executare a unei sentinţe şi a nepunerii în posesie încă din 2008. Într-un alt dosar din 2009, Comisia Judeţeană şi Comisia Locală Craiova au fost obligate la plata în solidar către o persoană a circa 90.000 de lei din acelaşi motiv, dar pentru o suprafaţă mult mai mare, 7,5 hectare. În prezent, valoarea terenului a crescut la peste trei milioane de lei, deci şi daunele vor creşte. Într-un dosar din 2011, Comisia Judeţeană şi Comisia Locală Cernăteşti au fost obligate la plata a 33.000 de lei din acelaşi motiv. Alte 30.000 de lei ar trebui plătite de Comisia Judeţeană în solidar cu Comisia Locală din Daneţi. Foştii proprietari au cerut şi obţinut chiar daune morale pentru lipsa folosinţei terenurilor aşa cum s-a întâmplat pentru un teren din comuna Gogoşu, unde fostul proprietar a primit din partea instanţei 5.000 de lei. Din fericire pentru prefectură, sentinţele nu sunt irevocabile, dar pot deveni, şi atunci cineva va fi bun de plată. „Trebuie evidenţiate şi cazurile în care au fost formulate somaţii prin executori judecătoreşti prin care se solicită obligarea Comisiei Judeţene/Instituţiei Prefectului la plata de cheltuieli de judecată şi de executare pentru nepunerea în posesie şi neeliberarea titlurilor de proprietate. În aceste cazuri, se formulează contestaţii la executare, însă practica instanţelor este unitară, în sensul respingerii acestora faţă de Comisia Judeţeană şi Instituţia Prefectului, urmând să fie realizate popriri pe contul Instituţiei Prefectului“, avertizează raportul. Prefectul de Dolj, Marius Deca, a declarat pentru GdS, că speră ca situaţia retrocedărilor să fie rezolvată cât mai repede. „Mai sunt unităţi de unde putem lua teren, cum ar fi Penitenciarul Pelendava, unde sunt circa o mie de hectare. După calculele noastre, ar mai rămâne puţine situaţii nerezolvate“, a spus prefectul.
Trei sferturi din Dolj, retrocedat
Potrivit datelor din raport, suprafaţa totală retrocedată până acum în Dolj este de 550.000 de hectare, adică aproape trei sferturi din suprafaţa judeţului. La nivelul Craiovei, suprafaţa retrocedată este 3.134 de hectare, adică circa 30% din suprafaţa oraşului. Din momentul aplicării celebrei Legi nr. 10/2001, în Craiova s-au restituit în natură, în total, 366 de imobile din care 107 case şi terenuri şi 256 de terenuri.
