16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateJocuri de putere în portul Bechet

Jocuri de putere în portul Bechet

Administraţia Porturilor Dunării Fluviale începe să facă jocurile în portul Bechet din judeţul Dolj. După ce s-a făcut stăpână pe un teren care a aparţinut Primăriei Bechet, Administraţia a închiriat unei firme din Dolj o fâşie de pământ la malul Dunării, la un preţ cu mult sub posibilităţile pieţei. 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA pare să intre în jocurile de interese legate de terenurile de pe malul Dunării care fac parte din portul Bechet. Numai că deciziile luate până acum nu dovedesc că şi-ar cunoaşte şi propriul interes sau pe cel al statului român, în numele căruia administrează portul. Deşi ar fi putut obţine mai mulţi bani din închirierea unor terenuri, APDF s-a mulţumit cu puţin.
Uite terenul, nu e terenul!

Istoria portului Bechet debutează undeva la începutul anilor’90. Printr-o hotărâre de guvern din 1992, guvernul a decis deschiderea punctului de trecere a frontierei Bechet – Oreahovo (Bulgaria) pentru trafic internaţional de călători şi mărfuri. Pentru ca acest lucru să fie pus în practică, a fost nevoie de un ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, din acelaşi an, prin care s-a făcut un schimb de terenuri între Primăria Bechet şi Regia Autonomă Romsilva, pentru o suprafaţă de 7,39 hectare. Trei ani mai târziu, printr-un alt ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, s-a aprobat folosirea definitivă de către Consiliul Local Bechet a unei suprafeţe de 1,8 hectare pentru realizarea obiectivului „punct de trecere frontieră Bechet“, teren aflat în administrarea filialei silvice Craiova a Romsilva. Punctul de trecere a frontierei a fost realizat, activitatea a început să meargă normal. În anul 1999, însă, APDF întocmeşte documentaţia cadastrală pentru terenurile pe care le avea în administrare şi aflate în proprietatea statului, şi include şi suprafaţa de 1,8 hectare. În felul acesta, APDF a trecut peste ordinul de ministru din 1995, iar Primăria Bechet a rămas fără respectiva suprafaţă de teren.

APDF – generoasă în detrimentul statului

Dar nu acest lucru ridică cel mai mare semn de întrebare asupra managementului APDF din portul Bechet, ci un contract de închiriere semnat în 2008 cu firma Cerealcom. Potrivit contractului, valabil pe o perioadă de cinci ani, deci până în 2013, chiria pe care Cerealcom trebuia să o plătească APDF era de 2007,04 euro pe lună pentru o suprafaţă de 8.960 de metri pătraţi situaţi chiar pe malul Dunării, acolo unde Cerealcom dorea să construiască mai multe silozuri. Cu câteva luni înainte de expirarea contractului, APDF s-a dat peste cap şi a prelungit contractul cu Cerealcom pentru o perioadă de 39 de ani, la acelaşi preţ. Numai denumirea contractului a fost schimbată din închiriere în subconcesiune. Ceea ce surprinde este nivelul mic al chiriei. Practic, APDF a încheiat un contract pe o sumă mult mai mică decât ceruse în contractele semnate cu ani în urmă. Dacă, în 2008, preţul pe metru pătrat solicitat de APDF a fost de 0,223 euro pe lună, în anii 1992-1993, precursoarea APDF, Regia Autonomă de Administrare a Porturilor Dunării Fluviale, încheia contracte cu 0,485 euro pe metrul pătrat. Cum şi în contractul de subconcesiune redevenţa pe metrul pătrat a fost menţinută la acelaşi nivel din 2008, la un calcul simplu rezultă că APDF putea obţine în numele statului român aproape 140.000 de euro în plus dacă aplica aceleaşi tarife din 1992-1993. Şi atunci, de unde atâta generozitate? Greu de spus, dar simplu de intuit.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS