Ecografie la apendicită

Un studiu ştiinţific realizat recent în Statele Unite a atras atenţia asupra siguranţei pentru sănătate pe care o prezintă metodele de investigare imagistică în cazul pacienţilor care suferă de apendicită. Potrivit unui articol publicat pe site-ul msn.com, ecografiile – metode de investigare medicală ce folosesc ultrasunete – sunt mai recomandabile decât investigaţiile făcute cu computerul tomograf sau cele radiologice – care funcţionează pe bază de radiaţii – în situaţiile în care medicii trebuie să confirme sau să infirme necesitatea intervenţiei chirurgicale de îndepărtare a apendicelui. Acesta este o mică prelungire a tubului intestinal, situată în partea de jos a cecumului (prima parte a intestinului gros) care, dacă se infectează sau se blochează, declanşează apendicita, o boală ale cărei simptome sunt dureri abdominale, vomă şi febră.
Un studiu realizat de Universitatea de Medicină St. Louis din Washington a relevat faptul că, în prezent, copiii care ajung la spital cu suspiciune de apendicită sunt supuşi investigaţiei imagistice, cea mai des folosită metodă fiind cea a analizei cu computerul tomograf. Tehnica de investigaţie imagistică se aplică pe de o parte pentru a se reduce numărul de intervenţii chirurgicale ce nu sunt neapărat necesare şi de cealaltă parte pentru ca apendicita să fie diagnosticată mai rapid. Toate cele trei metode de investigaţie sunt la fel de eficiente, însă cercetătorii americani au sugerat că expunerea copiilor la radiaţiile emise de tomograf poate creşte semnificativ riscul ca micuţii pacienţi să dezvolte cancer de-a lungul vieţii. Din acest motiv, oamenii de ştiinţă au început deja să facă o reevaluare a rolului acestor analize în medicina pediatrică. „Apendicita este o boală dificil de diagnosticat, pentru că simptomele ei sunt similare cu cele ale altor afecţiuni, de exemplu infecţiile virale. Intervenţia chirurgicală nu este necesară dacă apendicele nu este foarte afectat, însă dacă intervenţia este întârziată, un apendice inflamat se poate rupe sau se poate perfora, iar din această cauză recuperarea poate fi mai complicată şi mai lentă. Imagistica medicală este utilă pentru diagnostic, dar milităm pentru evitarea tomografului“, a explicat Jacqueline Saito, profesor de chirurgie la Universitatea din Washington.
Saito şi colegii săi au analizat dosarele medicale a 423 de copii care au fost operaţi de apendicită, căutând să afle cum au fost evaluaţi pacienţii şi dacă rezultatele intervenţiei chirurgicale au confirmat diagnosticul. Dintre cei 423 de copii, 218 au fost evaluaţi iniţial la un spital de pediatrie şi 205 au fost diagnosticaţi la un spital generalist. După procesarea informaţiilor, s-a constatat că, deşi la diagnosticare au fost folosite cele trei metode de investigaţie imagistică, la spitalul de pediatrie evaluarea s-a făcut cu preponderenţă cu ajutorul ecografiei. Saito a subliniat că, deşi mai sigură pentru sănătate, metoda diagnosticării apendicitei la copii cu ajutorul ultrasunetelor este mai dificil de realizat în cadrul spitalelor generaliste, prin urmare se simte nevoia ca în aceste instituţii să existe specialişti pediatri.