În 2013, Universitatea din Craiova va continua restructurarea programelor care nu au suficienţi candidaţi. În acest proces va fi vizată inclusiv Facultatea de Drept. Anunțul a fost făcut de rectorul Dan Claudiu Dănişor, într-un interviu acordat GdS despre ce se va întâmpla în noul an în învăţământul superior, dar şi ce efecte pot avea modificările aduse Legii educaţiei.
GdS: S-au eliminat incompatibilităţile între funcţia de rector şi cea de parlamentar sau de preşedinte al unei formaţiuni politice. Ne aflăm în faţa unui început de politizare sigură a sistemului de învăţământ universitar?
Dan Claudiu Dănişor: Nici gând de aşa ceva. Interdicţia aceasta nu este bună pentru sistem. Au fost timpuri în care rectorii au fost şi miniştri în acelaşi timp. Vă dau exemple din alte sisteme. În sistemul francez poţi să fii în acelaşi timp primar şi ministru. 50% din primarii marilor municipii din Franţa sunt în acelaşi timp în politica naţională, fie senatori, fie miniştri, iar cei mai mulţi dintre ei, care au astfel de funcţii în oraşe importante, mai ales la Paris, ajung preşedinţi ai Franţei. La noi era o incompatibilitate care era excesivă. De ce să nu fie rector şi deputat în acelaşi timp?
GdS: Un rector poate avea timp să fie şi parlamentar? Îşi poate duce la îndeplinire ambele atribuţii cu succes?
D.C.D.: Depinde ce fel de rector se cere. Dacă se preferă să stea tot timpul în birou şi să semneze hârtii, atunci nu. Dacă i se cere unui rector să facă politică la nivelul universităţii, adică să facă politici la nivelul universităţilor, eu cred că implicarea în politica naţională ar fi perfectă. Interdicţia pusă în lege era stabilită cu ţintă pentru a opri anumiţi rectori care erau în politică: rectorul de la Cluj, rectorul Politehnicii de la Bucureşti. Sunt făcute efectiv pentru respectivii oameni, ca să-i elimine din politică.
GdS: Personal aţi dori să deveniţi parlamentar sau preşedintele unui partid politic?
D.C.D.: Nu, n-am de gând să mă înscriu în politică. Şi nu din cauza faptului că sunt rector, ci pentru că sunt profesor de Drept Constituţional şi asta mi-ar compromite scriiturile.
GdS: În calitate de profesor universitar, cum vedeţi eliminarea atestatului de abilitare pentru acest grad didactic, după noile schimbări, şi menţinerea doar pentru conducătorii de doctorat?
D.C.D.: După părerea mea, este absolut o greşeală. Am şi spus-o în Consiliul Naţional pentru Acordarea Titlurilor Didactice. Îmi menţin punctul de vedere. Şi vă şi explic de ce. În condiţiile în care titlul de profesor depinde de postul pe care universitatea poate să-l scoată la concurs, nu poţi avea titlul decât odată cu postul, în timp ce cu abilitarea poţi avea titlul fără a avea postul. Dacă avem o abilitare care e legată de scoaterea la concurs a postului, atunci o să depindă întotdeauna obţinerea titlului de profesor de posibilităţile pe care le are universitatea pentru a scoate posturi. Dacă mergeau în continuare pe procedura abilitării, atunci aveam colegi mai tineri care îndeplineau condiţiile, puteau să fie profesori universitari şi să ocupe gradul de conferenţiari, de exemplu. Nu era nici o cheltuială în plus pentru universitate. În schimb, pentru tinerii noştri ar fi fost un stimulent important pentru că deveneau conducători de doctorat. În momentul acesta, dacă nu depinde gradul de profesor de abilitare şi nu se mai scot posturi la concurs, atunci o să avem aceleaşi reguli. O să trebuiască colegii mai tineri să aştepte ca universităţile să aibă bani să scoată posturile la concurs. Finanţele, ştiţi bine că sunt subţiri la nivelul învăţământului superior, în acest moment. Probabil că o să aştepte destul de mult.
GdS: Odată cu obţinerea atestatului de abilitare, conducătorii de doctorat aflaţi la vârsta de pensionare vor putea să-şi continue activitatea şi după 65 de ani.
D.C.D.: Mi se pare normal să-şi continue activitatea de conducere a doctoratelor. Aveau posibilitatea şi pe legea veche, prin cotutelă. Ce însemna cotutela aceasta? Însemna că profesorul pensionar continua activitatea, conducea doctorandul, dar avea un coleg mai tânăr care prelua direcţia de teză în cazul în care cel mai în vârstă renunţa. Nu cred că este o modificare senzaţională. E doar o schimbare de statut. Şi puteau să continue şi după 70 de ani. Nu mai puteau să ia doctoranzi noi. Eu cred că este bine ca profesorii care au experienţă să conducă tezele de doctorat. Cred lucrul acesta. Sistemul trebuie să fie responsabil şi să introducă cât mai curând tineri care să conducă doctoratele. Stăm foarte prost în învăţământul superior, din punctul acesta de vedere. Conducerea de doctorat s-a obţinut foarte greu şi la vârste foarte înaintate. Şi cu pensionarea conducătorilor de doctorat peste 65 de ani au cam rămas domenii descoperite. E bine să stimulăm şi abilitarea din punctul ăsta de vedere. Să stimulăm conducerea de doctorat a tinerilor, dar să menţinem oamenii cu experienţă în spate. Şi să fructificăm experienţa lor.
GdS: La Universitatea din Craiova avem situaţii în care nu mai sunt conducători de doctorat pe anumite domenii?
D.C.D.: Avem în toate domeniile probleme. Practic, în acest an universitar, din 80 de conducători de doctorate, 23 ies la pensie. Aproape o treime. Nu ne confruntăm cu o criză de resurse, dar o putem avea dacă nu încurajăm tinerii să preia doctorate.
GdS: Este nevoie şi de o creştere a numărului de doctoranzi? Întrebarea vine după articolul de lege care nu mai limitează dreptul conducătorului de doctorat de a avea doar maximum opt studenţi…
D.C.D.: Deciziile se vor lua în Senat. Acolo sunt 90 de oameni. O să dezbată şi o să ajungă la o înţelegere. Eu cred că limita de opt este excesivă. Sunt prea puţini opt. Nu trebuie nici să exagerăm acum şi să luăm 30 de doctoranzi. Trebuie păstrat un echilibru. Şi, apoi, trebuie tratate situaţiile punctuale. De exemplu, eu personal sunt o situaţie aparte în corpul de la conducere. Profesorul Ioan Alexandru, care a condus doctorate la Craiova, s-a îmbolnăvit şi s-a retras de la conducerea de doctorate şi doctoranzii Domniei sale trebuiau preluaţi de altcineva. Cum eu eram singurul care am conducere de doctorat în domeniul Dreptului Public şi mai aveam dreptul să mai transfer alţi doctoranzi, a trebuit să transfer la mine toţi doctoranzii profesorului Ioan Alexandru. În felul acesta am depăşit limita de opt şi am 18.
GdS: Ceea ce înseamnă foarte mult….
D.C.D.: Înseamnă mult, însă nu e vina mea. Este o situaţie aparte şi trebuie tratată ca atare. Şi mai sunt situaţii de acestea. Eu o să ajung la opt doctoranzi în 2013, aşa cum prevedea legea.
Rezultatele primelor luni de mandat
GdS: În calitate de rector, ce aţi reuşit să duceţi la îndeplinire până acum ?
D.C.D.: Sunt rector de o jumătate de an şi am prins un moment extraordinar de dificil. Bugetul universităţii a fost redus cu 25% în luna aprilie, dar am reuşit câteva lucruri. Am reuşit să finalizăm proiectul noului sediu al Facultăţii de Drept, o să demarăm un alt proiect de reabilitare a campusului de la Mecanică, unde o să modernizăm un cămin şi o să mai construim un teren de sport. Am trecut de faza de eligibilitate. N-am putea să pierdem banii decât dacă nu depunem proiectul tehnic în luna ianuarie.
Am reuşit să funcţionalizăm staţiunea de la Caracal, care a adus beneficiu de trei milioane de euro universităţii, în 2012. Finalizăm exteriorul blocului S 200 şi sperăm ca în 2013 să finalizăm investiţia. În primăvară vor fi gata primele două etaje şi suntem deja în tratative pentru a închiria spaţiul.
GdS: Ce nu aţi reuşit să faceţi?
D.C.D.: N-am reuşit să menţin salariile personalului administrativ la nivelul la care erau înainte. A trebuit să facem reduceri. Nu am reuşit să menţin plata orelor suplimentare pentru colegii profesori la nivelul la care erau anul trecut, din cauza aceleiaşi politici greşite a Ministerului Educaţiei, care a redus bugetele universităţilor într-un mod dramatic, fără nici un fel de pregătire reală. Şi… nu am reuşit să mai scriu mai nimic eu.
Clasamentul naţional al universităţilor nu va fi modificat
GdS: În ceea ce priveşte clasificarea universităţii, mai există posibilitatea remedierii imediate. Există vreo evaluare care se derulează în prezent?
D.C.D.: Este într-un alt proces de evaluare făcută de Asociaţia Europeană a Universităţilor, dar care nu o să ne ducă la o refacere a acelui clasament. Dar eu cred că n-ar mai trebui să ţină cont de acel clasament al Ministerului Educaţiei, pentru că a fost făcut după criterii publicate abia după publicarea rezultatelor.
GdS: Ce va urmări noua evaluare?
D.C.D.: E vorba de o evaluare a managementului. N-o să ducă la o reclasificare a universităţilor. Eu sper să terminăm cu această clasificare a universităţilor. Au comparat Școala Politehnică de la Bucureşti cu Teologia Ortodoxă de la Craiova. Nu poţi să compari o universitate politehnică cu alta care are Educaţie Fizică, Teologie şi Muzică. Nu poţi să pretinzi unui profesor de la Sport să aibă articole ISI cât un profesor de la Politehnică. Noi am fost dezavantajaţi de modul în care a fost făcută evaluarea, pentru că nu trebuia să compare universităţile multidisciplinare, cum este cea de la Craiova, cu universităţi care sunt ţintite pe un anumit domeniu. Nu poţi să compari merele cu plopul.
GdS: Şi, totuşi, clasificarea universităţilor este un proces susţinut la nivel mondial. Şi urmează şi una la nivel european …
D.C.D.: Clasificarea la nivel european se va face în viitor. Problema este în felul următor: dacă vrei să fii în top 500 trebuie să ai tot ce îţi trebuie. Dacă plăteşti un asistent universitar în Elveţia cu 6.000 de franci pe lună şi un asistent universitar în România cu 170 de euro, categoric universităţile elveţiene vor fi în top 500 şi noi nu. Pentru că nu poţi să pretinzi unui tânăr care nu are bani nici să mănânce să facă cercetare la nivelul unuia care are şase ore de normă didactică şi care câştigă cât un rector de la o universitate din România.
GdS: Prin urmare, ţinând cont de aceste criterii, Craiova nu ar avea niciodată şansa să aibă universitatea în top 500?
D.C.D.: Ba da, dacă statul român face altceva cu educaţia. Adică dă fonduri educaţiei pentru a face învăţământ şi cercetare.
GdS: De câte ori ar trebui mărit bugetul educaţiei pentru a intra în top 500?
D.C.D.: Ca să ne putem compara cu bugetul din Vestul Europei, ar trebui să avem un buget de zece ori mai mare. Noi suntem universităţi bune şi facem minuni cu resursele pe care le avem, pentru că avem un potenţial uman extrem de competent. Dar nu putem face mai mult decât se face în acest moment, pentru că salariile sunt foarte mici. Bani pentru cercetare nu au fost, cu adevărat, în ultimii trei-patru ani şi noi am încercat să facem ce am putut atrăgând fonduri europene, atrăgând fonduri de la întreprinderi, făcând cercetare în colaborare cu parteneri din străinătate. Încercând să atragem bani de oriunde, mai puţin de la statul român. Statul român nu a dat bani pentru cercetare. Nu a fost alocat nici 0,5% din PIB pentru cercetare. Şi sunt domenii în care nu s-a luat nici un leu de trei-patru ani. În Drept, de exemplu, anul acesta nu a fost finanţat nici un proiect.
GdS: Cum vedeţi bugetul pe anul viitor?
D.C.D.: Eu sper să existe o majorare din bugetul statului român. Şi cred în declaraţia primului ministru. A spus foarte clar că o să aloce fonduri pentru educaţie şi pentru sănătate. Dacă face asta, înseamnă că gândeşte în perspectivă. Şi să-i dea Dumnezeu gândul cel bun. Dacă nu investesc nici în al doisprezecelea ceas în educaţie şi în sănătate, o să fim o naţiune slab pregătită din punct de vedere intelectual şi bolnavă. Banii care trebuie să vină de la stat sunt foarte importanţi. Pentru universităţile publice sunt decisivi. Sistemul de învăţământ e gripat. Universitatea din Iaşi nu are bani pentru salarii. Sunt alte universităţi care au făcut credite pentru a plăti salariile.
Schimbări în programele de studii
GdS: În privinţa ofertei educaţionale a Universităţii din Craiova, se anunţă schimbări în perioada următoare? Se vor înfiinţa specializări noi?
D.C.D.: Nu avem nevoie de înfiinţarea de noi specializări. Trebuie încurajate specializările care sunt mai mult performante şi desfiinţarea celor care sunt mai puţin performante, cum am şi început deja. Am renunţat la patru programe de studii în 2012 şi probabil o să mai renunţăm la câteva acolo unde nu sunt candidaţi. Sunt, în mod evident, anumite domenii care nu mai funcţionează, și pot să dau un exemplu de la facultatea unde sunt eu profesor, ca să nu vorbesc despre alţii: Asistenţă managerială şi secretariat, care în ultima vreme nu mai merge cum se cuvine. La Administraţie Publică am avut opt candidaţi pe loc, iar la Asistenţă managerială deabia s-au ocupat locurile. Anul trecut am desfiinţat programul de Asistenţă Managerială de la Drobeta Turnu Severin şi o să-l desfiinţăm şi aici.
GdS: Desfiinţarea unor programe de studiu va atrage şi restructurări de personal?
D.C.D.: Nu, în nici un caz. Gradul de ocupare a posturilor la universitate este până în 70%. Media de anul acesta este de 60%. Deci 40% nu sunt ocupate. Nu se va pune niciodată problema de restructurare de personal la universitate. Nici la personal administrativ. Am renunţat la firmele de pază şi am reconvertit profesional anumiţi angajaţi ai universităţii, pentru a face economie. Şi am făcut economie de aproape două miliarde de lei vechi. Dar nu dăm pe nimeni afară, în nici un caz. A da pe cineva afară acum înseamnă a-l lăsa muritor de foame. Eu nu sunt dispus să fac aşa ceva. Când am început să avem probleme cu bugetul, nu am dormit nopţi în şir, gândindu-mă numai la posibilitatea abstractă de ajunge la aşa ceva. Dacă o să trebuiască să concediem oameni, o să mă îmbolnăvesc.
GdS: Dacă 40% din posturi nu sunt ocupate, universitatea are şi posibilitatea financiară de a susţine noi angajări în condiţiile actuale ale crizei?
D.C.D.: Pe parte didactică, cu siguranţă. Şi în vară am avut 92 de posturi scoase la concurs. Şi o să mai avem în semestrul al II-lea al acestui an universitar. O să angajăm tineri care au terminat doctorate, postdoctorate la universitatea noastră sau în alte părţi. Trebuie să întinerim corpul profesoral. Avem oameni care se pensionează. Nu putem să lăsăm lucrurile să treneze. Oricum, nu am putut să scoatem posturi trei- patru ani din cauza politicii Ministerului Educaţiei, şi universitatea trebuie să angajeze.
Admiterea pe bază de examen la mai multe facultăţi
GdS: În privinţa selectării studenţilor, există posibilitatea reintroducerii examenului de admitere pentru toate facultăţile?
D.C.D.: Cred că anul următor e prea mult să introducem examenul de admitere la toate facultăţile, dar sunt câteva la care putem face acest lucru. Facultăţile care sunt mai căutate în acest moment ar putea să devină şi mai atractive dacă i-ar lăsa pe elevii de liceu să-şi probeze într-un mod real capacitatea de a urma studiile respective. Dacă dai bac la română, la matematică şi la încă două discipline şi vrei să faci Medicină nu prea este nici o legătură. Dacă vrei să faci Agronomie, ce ţi-ar trebui din probele de la bac? Sau la Sport, ce îţi trebuie nota de la matematică? Punctul meu de vedere este că e mai bine să avem examen de admitere. Problema este că examenul de admitere ar trebui introdus la nivel naţional. Mulţi dintre colegii mei se tem că, dacă o să îl introducem noi, fără să îl introducă ceilalţi, o să ne fugă candidaţii. Nu cred. Avem deja experienţa Facultăţii de Drept, care a revenit la examen, după modelul celei de la Bucureşti. N-a scăzut concurenţa şi sunt 89 de programe de drept la nivel naţional. Numărul de candidaţi a crescut. Sunt domenii în care cred că elevii vor să-şi dovedească aptitudinea. Eu cred că elevii buni vor să dea admitere la Facultatea de Litere, de exemplu.
GdS: Pentru anul universitar 2013-2014, concursurile de admitere pe bază de examen vor rămâne doar la facultăţile pe care le ştiam până acum?
D.C.D.: Nu, cred că o să mai introducem. Problema e ce se va decide în comisiile universităţii. Eu am să pledez pentru introducerea examenului de admitere la anumite facultăţi, dar nu depinde numai de mine. Este o politică pe care o pot încuraja. Eu o să mă străduiesc să-i conving pe colegii mei că merită să introducem examen la anumite specializări.
GdS: Ce se va întâmpla, în schimb, cu practica studenţilor? S-a trecut de la nevoia teoretică la colaborări directe şi concrete cu angajatorii?
D.C.D.: Da, deja a făcut paşi importanţi. Am avut întâlniri cu mediul de afaceri, am moderat tot felul de proiecte şi avem o colaborare foarte bună cu mediul social. Avem, de exemplu, mastere care sunt făcute împreună cu operatorii din industrie în domeniul tehnic. Cu firma Pirreli am avut un master, anul acesta avem cinci deja, care funcţionează. Studenţii fac masteratul făcând practică şi realizându-şi lucrările de disertaţie împreună cu ingineri din domeniul în care vor să activeze. Avem discuţii deja cu uzinele Ford, cu care colaborăm deja de trei ani în pregătirea studenţilor din domeniul economic. Vrem să extindem însă colaborările.
Reîncep şantierele
GdS: Ar mai fi nevoie de investiţii de dotare a universităţii?
D.C.D.: Laboratoarele sunt foarte bine dotate. Am beneficiat de programe guvernamentale, dar, cu siguranţă, trebuie să facem paşi pentru o nouă dotare a lor. Tehnica, în anumite domenii, avansează încât perimarea morală intervine într-un timp foarte scurt şi trebuie să facem eforturi pentru a le reda. Sper ca pe programele de cercetare guvernamentală să existe astfel de posibilităţi de dotare. Cu siguranţă, o să fie şi fonduri europene pe dotare, dar din 2014. Noi participăm direct la elaborarea planurilor de dezvoltare regională şi universitatea va fi eligibilă pe anumite proiecte, pe direcţii financiare pe care nu a fost eligibilă. Sunt convins că o să putem să accesăm fonduri europene. La investiţii trebuie să fim foarte atenţi cu reabilitarea căminelor, să încercăm să obţinem bani pentru dotarea maximă a laboratoarelor.
GdS: În ceea ce priveşte reabilitarea?
D.C.D.: Sper să obţinem bani să mai reabilităm ce mai este. Se vor termina în 2013 lucrările de anul trecut, dacă o să reuşim să obţinem fonduri să redevenim şantier. Mai avem de reabilitat cea de-a doua cabană de la Rânca, vrem să refacem şi grădina botanică alpină. Aveam aşa ceva, nu mai există. O să refacem şi Grădina Botanică din Craiova, din primăvară, cu un agent economic, care o să sponsorizeze lucrările. Sper ca până în vară să o redăm craiovenilor.
GdS: Ce mesaj transmiteţi profesorilor şi studenţilor pentru 2013?
D.C.D.: La mulţi ani! Să le dea Dumnezeu sănătate şi mult succes în carieră.
